Judecătoria Buftea a decis amânarea aplicării pedepsei pentru Eugen Brebeanu, un bărbat din Chiajna care, în decembrie 2024, a publicat pe TikTok un mesaj prin care îi îndemna pe susținătorii lui Călin Georgescu să iasă în stradă și să intre în sediul Guvernului, după anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională. Procesul nu s-a încheiat, ambele părți contestând hotărârea la Curtea de Apel București.
Bărbatul, în vârstă de 41 de ani, a primit o pedeapsă de nouă luni de închisoare pentru incitare la ură sau discriminare, însă judecătorul a decis amânarea aplicării acesteia pe un termen de supraveghere de doi ani. În această perioadă, Brebeanu trebuie să respecte măsurile stabilite de instanță și să efectueze 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Judecătorul a dispus, de asemenea, restituirea unei bucăți de lemn, reprezentând coada unui topor de aproximativ 60 de centimetri, precum și a două telefoane mobile, un iPhone 15 și un Samsung T3, ridicate de la domiciliul inculpatului. Potrivit hotărârii consultate de publicația Libertatea, Curtea de Apel București urmează să judece, pe 3 noiembrie 2026, atât apelul lui Eugen Brebeanu, cât și pe cel al procurorilor de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Mesajul publicat pe TikTok
Pe 6 decembrie 2024, după ce Curtea Constituțională a anulat procesul electoral prezidențial, Eugen Brebeanu a publicat un videoclip în care îi îndemna pe susținătorii lui Călin Georgescu să se adune în Piața Victoriei și să intre în clădirea Guvernului. Acesta susținea că acolo s-ar afla Elena Lasconi și susținătorii ei, pe care îi acuza că ar fi responsabili pentru anularea alegerilor. „Să mă p** pe ea de țară și pe toți votanții lui Lasconi. Bine ar fi ca diseară toată România să iasă în stradă și să intre peste ei! Sparți! Revoluție, tată!”, afirma bărbatul în înregistrarea publicată pe TikTok.
Procurorii s-au sesizat din oficiu în aceeași zi, după apariția videoclipului. În urma cercetărilor, Brebeanu a fost trimis în judecată pe 21 februarie 2025, fiind acuzat că a incitat publicul la violență împotriva unor persoane pe criterii de opinie sau apartenență politică.
În timpul anchetei, bărbatul a recunoscut că el a publicat înregistrarea, însă a susținut că nu a intenționat să îndemne la violență. Potrivit declarațiilor sale, a folosit termenul „revoluție” cu sensul de protest și a făcut postarea la nervi, fără să realizeze că mesajul său ar putea încuraja acte violente. Acesta a mai afirmat că apelul său nu a avut efectul dorit, deoarece oamenii nu au venit în Piața Victoriei. În aceeași zi, s-ar fi deplasat personal în zonă și ar fi constatat că era singur.
În fața instanței, Brebeanu a declarat că a reacționat impulsiv după anularea alegerilor și că regretă ceea ce a făcut. El a recunoscut că îi chemase pe oameni să intre în sediul Guvernului, deoarece credea că Elena Lasconi și susținătorii acesteia se aflau în clădire.
Ce a reținut Judecătoria Buftea
Instanța a apreciat că mesajul publicat de inculpat depășea limitele unui simplu apel la protest și reprezenta o instigare la violență împotriva susținătorilor unui candidat politic. Judecătorul a subliniat că formulările folosite aveau caracter imperativ și urmăreau mobilizarea publicului la acțiune. Expresiile „să iasă”, „să intre”, „Sparți!” și „Revoluție!” au fost considerate îndemnuri directe, în contextul tensiunilor sociale și politice din perioada respectivă.
Instanța a mai arătat că mesajul putea produce reacții în rândul publicului, având în vedere numărul de urmăritori ai inculpatului și contextul polarizat de după anularea alegerilor. Deși nimeni nu a răspuns apelului de a merge în Piața Victoriei, videoclipul a primit comentarii și aprecieri. Judecătoria Buftea a concluzionat că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de Eugen Brebeanu.
De ce a fost amânată aplicarea pedepsei
Deși l-a găsit vinovat, judecătorul a considerat că nu este necesară aplicarea imediată a pedepsei cu închisoarea. Printre argumentele invocate s-au numărat faptul că apelul nu a fost urmat de violențe în Piața Victoriei și datele personale ale inculpatului. În motivarea hotărârii, instanța a explicat că o pedeapsă excesiv de severă poate fi ineficientă și că sancțiunea trebuie individualizată în funcție de gravitatea faptei și de situația persoanei judecate.
Judecătorul a ținut cont că Brebeanu are 41 de ani, studii liceale și un loc de muncă de șofer, apreciind că acesta poate înțelege consecințele comportamentului său și poate evita repetarea unor asemenea fapte. Prin urmare, instanța a stabilit un termen de supraveghere de doi ani, în care inculpatul trebuie să respecte obligațiile impuse și să presteze 60 de zile de muncă în folosul comunității. Nerespectarea condițiilor sau comiterea unei noi infracțiuni poate atrage revocarea amânării aplicării pedepsei.
Din punct de vedere juridic, amânarea aplicării pedepsei este diferită de condamnarea cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În cazul amânării, dacă sunt respectate condițiile legale, pedeapsa nu se aplică, iar situația din cazierul judiciar este diferită de cea a unei persoane condamnate definitiv cu suspendare.
Alte dosare deschise după anularea alegerilor
Eugen Brebeanu se numără printre primii cinci susținători ai lui Călin Georgescu cercetați penal pentru fapte comise în perioada 5-7 decembrie 2024, după anularea alegerilor prezidențiale.
Alte patru persoane au fost vizate de anchete pentru fapte precum incitarea la violență sau promovarea unor doctrine fasciste, legionare ori xenofobe. Printre acuzațiile investigate s-au numărat publicarea unor mesaje naziste pe rețelele sociale, îndemnuri la proteste cu răngi și topoare, amenințări cu scoaterea tancurilor în stradă și amenințarea unui jurnalist.
0 Comentarii