# Un scandal ce aduce atingere siguranţei naţionale # Pe terenul retrocedat se află biobaza de cercetare a Institutului și colecțiile naționale de germoplasmă, ca parte a unui proiect european în care statul român a investit până acum 6 milioane de euro # În plus, directorul general al Institutului, dr. Mihai Coman, demonstrează cu documente că, pentru cele 29,5 ha aflate în litigiu și retrocedate moștenitorilor boierului Istrate Micescu, instanța a  dispus deja o dată, hotărând despăgubirea în bani.

În această săptămână, la Tribunalul Argeș se joacă unul dintre ultimele acte a ceea ce ar putea însemna tragedia cercetării în domeniul pomiculturii românești. Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Pomicultură  Mărăcineni, reprezentat legal prin director general dr.ing. Mihail Coman, este revizuent într-un dosar în care se dorește desființarea unei decizii judecătorești care scoate la mezat cea mai importantă parte a institutului. 

Este vorba despre un proces ce durează de 7 ani și în care moștenitorilor vestitului boier Istrate Micescu li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru 56,113 hectare de teren, o suprafață chiar mai mare decât aveau dreptul respectivii. Și totul, prin „generozitatea” unor judecători. Din această suprafață, 29,5 hectare au fost restituite în natură petenților, deși pe acestea se află biobaza de cercetare a Institutului în care statul a investit până acum peste 6 milioane de euro. Aici se găsesc colecțiile naționale de germoplasmă, material biologic ce reprezintă investiții efectuate în cadrul proiectelor europene în care Institutul de la Mărăcineni este partener. Și uite așa, scandalul ce se prefigurează la orizont și are ca epicentru o hotărâre judecătoarească dată pe fond, la Judecătoria Pitești, de controversatul magistrat Cornelia Inge Ene, tangentează și siguranța națională. Bomboana pe colivă o reprezintă faptul că pentru cele 29,5 ha instanța dispusese o dată ca moștenitorii lui Istrate Micescu să fie despăgubiți în bani. Așa că nimeni nu înțelege de ce suprafața în cauză, pe care se află un simbol al pomiculturii românești, a mai făcut și a doua oară obiectul unei despăgubiri, de data asta în natură.

Mai catolici decât papa, judecătorii i-au despăgubit pe moștenitorii lui Istrate Micescu de două ori: o dată în bani, a doua oară – în natură 

În Precizarea cererii de revizuire, în sensul că se solicită revizuirea sentinței civile nr. 3937/01/06.2009, este expusă și motivația pentru care dispoziția nu poate fi dusă la îndeplinire. Unul dintre cele mai importante aspecte de care Judecătoria Pitești, prin judecătoarea Cornelia Inge Ene, nu a ținut cont până acum este faptul că  ICDP Mărăcineni are numai calitatea de administrator al terenurilor care au fost predate de către stat pentru activitatea de cercetare. Această suprafață este destinată în exclusivitate activității de cercetare și face parte din terenurile ce aparțin domeniului public al Statului. Prin urmare, dacă vorbim de o proprietate a statului, aceasta este inalienabilă și insesizabilă, potrivit disp. art 31 din Legea nr. 40/2009. În consecință, atrage atenția revizuentul, respectiv Institutul de Cercetare Pomicolă Mărăcineni, această obligație nu poate fi dusă la îndeplinire câtă vreme Statul Român, ca titular al dreptului de proprietate publică, nu a fost obligat, la rândul său, să-l predea Comisiei Locale de Fond Funciar în vederea retrocedării în natură, pe amplasamentul inițial.
„Chiar dacă am dori să ducem la îndeplinire obligația impusă de instanță, nu putem să facem acest lucru pentru că ICDP Mărăcineni nu deține în administrare nicio suprafață pe amplasamentele indicate de expert. Prin hotărârea atacată, instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut și a dat mai mult decât s-a cerut”, se arată în cererea de revizuire. Mai pe larg, prin plângerea inițială, depusă la data de 28.02.2007 la Judecătoria Pitești, petenții-moștenitori au solicitat instanței mai întâi să anuleze o hotărâre a Comisiei Județene de Fond Funciar, care stabilea că respectiva suprafață nu le putea fi retrocedată în natură, apoi să oblige Comisiile locale să le reconstituie dreptul de proprietate și să le elibereze actele de proprietate. Ulterior, chiar la cererea instanței (!!!), petenții și-au precizat plângerea inițial formulată în sensul că solicită să se constate o dată nulitatea absolută a hotărârii date de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș și a doua oară – că sunt îndreptățiți să li se restituie în natură suprafața pe vechiul amplasament și să li se elibereze actele de proprietate și punere în posesie. Toată mascarada, în contextul în care directorul general al Institutului de la Mărăcineni, Mihail Coman, subliniază că moștenitorilor le fusese deja reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 1/2000, pentru aceeași suprafață de 29,5 ha, cu propunere de despăgubiri. Numai că, la cererea instanței, petenții și-au precizat plângerea în sensul că au solicitat restituirea în natură pe vechiul amplasament a unei suprafețe mult mai mari, de 46 hectare. Urmare acestei situații, petenții au ajuns beneficiarii Hotărârii 1004/2003 a Comisiei Județene de Fond Funciar, care le-a acordat despăgubiri pentru 29,5 ha, numai că aceeași suprafață au primit-o și în natură, potrivit hotărârii atacate. Iar asta înseamnă că moștenitorilor boierului Istrate Micescu le-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o suprafață mult mai mare decât cea prevăzută de lege.

Terenul retrocedat se află în domeniul public al statului

Pe tot parcursul procesului, conducerea Institutului Pomicol de la Mărăcineni a arătat că terenul solicitat de petenți, pe amplasamentul indicat, este afectat în exclusivitate activității de cercetare pentru care Statul a făcut investiții de zeci de milioane de lei, situație dovedită cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei. Și tocmai pentru că terenul este proprietate publică a Statului Român, acesta a făcut investiții masive din ultimii ani în Institut. Pe de altă parte, instanța de judecată nu are competență să scoată acest teren din domeniul public al Statului Român, lucru care se poate realiza numai printr-o lege expresă în acest sens. 
În concluziile scrise, adresate la începutul acestui an președintelui Judecătoriei Pitești, directorul general Mihai Coman arată că terenul respectiv este indispensabil desfășurării activității de cercetare-dezvoltare-inovare pentru că acolo se găsesc colecțiile naționale de germoplasmă, material biologic ce reprezintă investiții efectuate în cadrul proiectelor europene în care Institutul de la Mărăcineni este partener. Valoarea acestor investiții depășește 6 milioane de euro, așa cum rezultă din notele depuse la raportul de expertiză. Iar noi am adăuga, pentru cei care se fac că nu știu și închid ochii la o asemenea crimă, faptul că succesul oricărui program de ameliorare a plantelor depinde, în primul rând, de variabilitatea germoplasmei utilizate. Iar variabilitatea este condiţionată tocmai de bogăţia resurselor de germoplasmă; în altă ordine de idei, orice pierdere de germoplasmă este irecuperabilă, iar tendinţele de intensivizare şi globalizare în producţia agricolă sunt o cauză a reducerii diversităţii genetice, de înlocuire a colecțiilor  naţionale cu unele ale companiilor transnaţionale. Fără să exagerăm cu nimic, activitatea de cercetare de la Institutul Pomicol de la Mărăcineni are legătură și cu siguranța națională. Și asta și pentru că ceea ce se întâmplă la Mărăcineni, în materie  de activitate de cercetare, se derulează sub înaltul patronaj al Academiei Române, după cum reiese dintr-un document atașat la dosar, spre știința magistraților, de către directorul generel Mihai Coman: „Precizăm faptul că pe acest teren s-a desfășurat și se desfășoară  activitate de cercetare neîntreruptă, în baza planului tematic de cercetare științifică aprobat de ASAS (Academia de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu-Șișești, n.red) pentru perioada 2009-2015”. Acum e clar ce miză agricolă națională are terenul retrocedat cu cântec de către judecătoarea Cornelia Inge Ene? Aceeași judecătoare care a dat și controversata sentință ce a condus în final la executarea silită a ING Bank, executare transformată ulterior în scandal internațional.

Ca un făcut, Statul Român nu a fost apărat nici de această dată în instanță

În solicitarea sa de admitere a cererii de revizuire, adresată de această dată președintelui Tribunalului Argeș și aflată pe rolul instanței amintite miercuri, 10 decembrie, directorul general al Institutului Pomicol Mărăcineni, dr. Mihai Coman, mai spune că Statul Român a fost împiedicat să se înfățișeze la judecată. Având în vedere că cei care conduc Institutul de la Mărăcineni au doar calitatea de administratori, nu și de proprietari ai terenului aflat în litigiu, s-a solicitat instanței,  care le cerea să predea suprafața de 29,5 hectare unor persoane fizice, să introducă în cauză și Statul Român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice. La proces s-a prezentat, e drept, fosta Direcție Generală a Finanțelor Publice Argeș, însă fără a fi împuternicită de ministerul de resort, singurul în măsură să ceară ocrotirea bunurilor ce aparțin domeniului public al statului. Așadar, conducerea ICDP Mărăcineni le solicită acum magistraților  înlăturarea obligației de a restitui în natură cele 29,5 hectare, vizate de moștenitorii boierului Micescu, bazându-se pe lacunele sentinței judecătorești atacate.

Argumentele directorului general Mihai Coman

– terenul respectiv este indispensabil desfășurării activității de cercetare-dezvoltare-inovare în domeniul pomicol din România
– aici se găsesc colecțiile naționale de germoplasmă, material biologic ce reprezintă investiții efectuate în cadrul proiectelor europene în care Institutul de la Mărăcineni este partener.
– valoarea investițiilor de până acum depășește 6 milioane de euro
– activitatea de cercetare are legătură cu siguranţa naţională şi, din acest punct de vedere, institutul este unul strategic

Material realizat de Alina Crângeanu