După instaurarea guvernului condus de dr. Petru Groza, a fost numit, nu ales, ca primar al Piteștiului, un fost ilegalist, Petre Năstăsescu (1945-1946). Avusese un atelier de armurărie în perioada interbelică. Între 1933-1944 a fost secretar al Organizației județene Argeș a P.C.R.
În 1935 a fost colaborator al ziarului „Omul liber” din Pitești. Arestat de Siguranţa Statului, a fost cercetat, judecat, condamnat și întemniţat la Piteşti, Târgu-Jiu, Craiova, Văcăreşti, de mai multe ori – în 1936, 1941, 1942, 1943. Ca primar, s-a implicat în înființarea A.R.L.U.S. (sediul a fost unde este acum pub-ul „Biblioteque”) și în aducerea comisarilor sovietici în structurile economice.
În urma alegerilor parlamentare, trucate, din 1946, este ales ca primar Teodor Bachide (1946 – 1949), membru marcant al Partidului Comunist Român (1944 – 1954), secretar al Organizației județene Argeș (1945 –1946), adept al consolidării Frontului Unic Muncitoresc. De numele său sunt legate câteva obiective urbane: construirea Magazinului „Universal” (demolat), amenajarea Parcului Ștrand, înființarea Autobazei de Transport (1947), inaugurarea Teatrului Muncitoresc (1948).
De la 1 iulie 1949 și până în 18 decembrie 1950, primar este numit Gheorghe Medve. Fostului proprietar de magazine trecut la P.M.R., îi revine sarcina trecerii „la stat” a tuturor întreprinderilor, dar și al magazinelor importantante din oraș. Medve va începe edificarea primelor zone rezidenţiale din fonduri guvernamentale de investiţii, va înfiinţa Trustul de Construcţii Argeş, va deschide Centrul de Librării Piteşti și va înființa Oficiul de Stat „Centrofarm” Argeş și Întreprinderea Cinematografică Argeş.
Mai stabil pe funcție se va dovedi un alt primar uitat, Ion A. D. Dumitru (1950 - 1954). Este primul primar postbelic al Piteștiului ales în mod democratic, în condițiile date ale acelor vremuri. Era o vorbă: ca să obții o funcție, ai nevoie de trei oameni. Unul să te propună, iar doi să te susțină. În mandatul său au loc inaugurarea Fabricii de Tananți „Argeșul” (28 septembrie 1951), a Uzinei de Piese Auto „Vasile Tudose” de la Colibași (8 octombrie 1952), înființarea unităților comerciale de stat cu amănuntul și ridicata, fundamentarea obiectivelor proprii întâiului plan cincinal (1951-1955), deschiderea oficială a Parcului Ștrand (2 august 1953).
Între 1954-1956 este ales primar Ion Jiga. Acesta va fi cel care va desființa, la 28 decembrie 1954, aprovizionarea pe bază de cartel prin economate (folosite încă din 1942). Ion Jiga va include în orașul Pitești și comuna Prundu (la 10 ianuarie 1955). Va fi cel care va înființa Palatul Culturii Pitești (2 octombrie 1955) prin acordarea clădirii Tribunalului Argeș și va inaugura noua sală de spectacole a Teatrului „Alexandru Davila” (la 24 noiembrie 1955).
Venit din conducerea județeană Argeș a P.M.R., Marin Teodorescu va fi primar al Piteștiului între 1956 și 1964. Realizări urbanistice ale mandatului său: edificarea Casei Tineretului/Casa Studenţilor (1958), elaborarea primei schiţe de sistematizare postbelică a reşedinţei Argeşului (1961), intrarea în funcţiune a Centralei Automate de Telefoane (1962), deschiderea Institutului Pedagogic de 3 ani/Universitatea din Piteşti (1962), construirea zonelor rezidenţiale Calea Bucureşti (1962-1964) şi Gară-Sud (1963), inaugurarea Combinatului de Prelucrarea Lemnului (1963), finalizarea Stadionului „1 Mai” (mai nou, „Nicolae Dobrin”), în 1964. Va fi cel care va gestiona retragerea trupelor sovietice din Pitești (iunie 1958), pregătirea vizitei în Pitești a lui Gh. Gheorghiu-Dej (16-17 februarie 1961). Marin Teodorescu va fi cel care, în numele proiectului urbanistic, va demola Biserica „Sfântul Nicolae” (iulie 1962).
(va urma)
Citește și Istoria primarilor de Piteşti (1)
Citește și Istoria primarilor de Piteşti (2)
0 Comentarii