# Străinii devin noii moşieri ai judeţului Argeş. Pământurile Argeșului sunt la mare căutare în rândul străinilor care vor să investească în agricultură, turism sau exploatarea lemnului. Din acest punct de vedere, județul pare a fi fost împărțit deja între nordici (în special norvegieni) care preferă să cumpere în zona montană pentru a exploata masa lemnoasă de aici și arabi, care investesc masiv la câmpie, acolo unde se poate face agricultură la scară mare. Numai anul trecut în Masivul Leaota, în zona localității Stoenești, investitori norvegieni au cumpărat aproximativ 3000 de hectare de pădure oferind un preț mediu de 3000 de euro pentru un hectar. La celălalt capăt al județului în zona Căldăraru, Miroși, Ungheni, SC Agricover Ferme SRL, controlată de iranienii Jaber Kanani şi Bagher Karimzadeh (foto), exploatează peste 2600 de hectare de teren arabil. Pentru astfel de terenuri prețul mediu de achiziție per hectar este de 2200 de euro.

Din 2014, piața terenurilor va fi liberalizată

Singura barieră pe care o au terenurile agricole româneşti în faţa marilor investitori străini este un moratoriu care îi împiedică pe aceştia să cumpere direct pământ. Teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică şi care poate avea în posesie terenuri agricole. Această măsură s-a dovedit însă o piedică slabă în calea străinilor, care au ajuns să controleze astfel 7% din suprafaţa agricolă, România situându-se pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine. Mai mult, România s-a obligat, prin Tratatul de aderare la UE, să liberalizeze din 2014 piaţa funciară ceea ce va însemna posibilitatea preluării masive de terenuri de către străinii atrași de fertilitatea acestora și de prețurile mici. Florin Silvestru