Despre Dacia se discută în această perioadă în legătură cu trei subiecte. După unele analize, uzina argeșeană, prin profilul ei orientat spre low-cost, s-ar încadra mai greu decât compania-mamă în viitoarele standarde de poluare draconice impuse de UE din 2020 și 2021. Pe de altă parte, uzina se află în plin proces de extindere a capacității de producție, anunțată de la începutului anului – de la 350 mii, la 406 mii de unități, din 2021, pentru a ține pasul cu „sora” din Maroc. Iar despre autostradă (necesară scurtării timpului parcurs până la Nădlac) s-a auzit și o primă veste: contractul semnat, pentru unul din cele cinci tronsoane – deși promisiunile din Masterplan dădeau întregul traseu executat în 2021. Am abordat temele într-o discuție cu viceliderul Sindicatului Autoturisme Dacia, Ion Iordache.

„Se fac investiţii fără precedent la Dacia, mai ales acum, în perioada de concedii”

# Ce ne puteți spune despre stadiul investițiilor anunțate pentru creșterea capacității de producție?
– Într-adevăr, se fac investiţii fără precedent, mai ales acum, în perioada de concedii. De la începutul anului se lucrează pentru extinderea capacităţii, dar abia acum se dublează benzile şi se munceşte cel mai mult, sunt adevărate şantiere, când muncitorii uzinei sunt în vacanţă.
# Pe de altă parte, unele analize văd Dacia ca pe o povară pentru Renault, din cauza noilor standarde de poluare europene.
– La noi se lucrează şi pentru reducerea poluării, avem fabrică de motoare şi aceasta nu va fi în niciun caz o problemă, mai ales că vom avea și acele mașini-hibrid.

„Un constructor de mașini poate să dispară într-un an, dacă produsele lui nu mai sunt destul de ieftine…”

# În 2015, președintele Dacia, Nicolas Maure, declara că autostrada Pitești-Sibiu e necesar să fie finalizată în 2020, când, altfel, ar trebui luate decizii cruciale. Pașii care se fac în direcția construcției autostrăzii sunt încă mici, deci anul viitor nu o vom avea.
– Şi noi am spus şi spunem la fel. O fabrică de maşini nu e o afacere stabilă pe viaţă, chiar dacă în ea se fac investiţii, cum sunt cele de acum. Ci depinde de mulţi factori, inclusiv de costul transportului către Occident, în cazul nostru, care vindem peste 80% în Europa (de unde în România se importă maşini second hand – ca să avem un fel de cerc vicios aiurea). Dacă nu va mai fi vânzare, producţia poate să scadă sau chiar să dispară cu totul. O firmă constructoare de maşini, care depinde de vânzări, poate să dispară şi într-un an, dacă produsele ei nu mai sunt destul de ieftine, nu?

„S-a înțeles greșit că Dacia ar avea cea mai mare nevoie de acea autostradă”

# Și dacă guvernanții vor continua să spună, în discuțiile de tip electoral, că e mai important ca personalul bugetar să fie plătit mai bine?
– Aceasta e o logică falsă. Salariile trebuie să crească, fiindcă noi în câţiva ani o să aderăm la euro. Iar autostrada e necesară pentru dezvoltarea noastră şi ea se face cu fonduri europene. Punct. Noi nu am reuşit să facem bine nici acel studiu de fezabilitate. De ce? Pentru că noi suntem un popor de pungaşi, inclusiv eu şi tu: ne furăm căciula. Dar dv. știați că salariaţii de la fabrica de textile a firmei Arosa SRL, de la Mărăcineni, membri ai sindicatului nostru (deși nu au legătură cu Dacia) sunt în grevă de două săptămâni? Și în timpul ăsta nimeni nu spune, n-am văzut nicăieri vorbindu-se. Sunt 200 de oameni care câștigă pe lună 1.100 lei net şi, ţinând cont de scumpirile care sunt, ei au făcut grevă ca să crească salariile, fiind perioada negocierii salariilor. Dar vedeți că societatea românească e interesată doar de alte lucruri?
# Iar, revenind la Dacia…
– Să știți și că s-a înțeles greșit că Dacia ar avea cea mai mare nevoie de acea autostradă. Ea este vitală și pentru Dacia, dar și pentru toți ceilalți, chiar dacă Dacia ar pleca. E nevoie de acel drum pentru Muntenia, ca să putem trece munții – că în Transilvania continuarea e făcută – și să unim, în sfârșit, Marea Neagră cu Occidentul, cu Frankfurt-ul, cum mai spun eu. Va fi axul central pe care se va învârti economia românească – deocamdată în cădere, nu în creştere, cum ne zic acum guvernanţii.
Călin Popescu