Foto-document. În jurul anilor 1980. Poetul și prozatorul Ion Toma Ionescu alături de soția sa Ioana („am vrut să facem economie la bugetul casei, ne explică, cu umor, scriitorul, să ne sărbătorim împreună”).
Ion Toma Ionescu are o operă importantă, originală, curajoasă. În 1971, ca membru al Cenaclului „Albaștrii”, ce funcționa la Casa Tineretului (Studenților), s-a trezit anchetat de către Securitate. Tocmai când era bucuros că îi apăruseră trei poezii în revista de cultură „Argeș”, având girul lui Gh. Tomozei.
După câteva decenii, va publica volumul „Albaștrii. Dosarul! Fenomenul Pitești ’71”, în care, la final, va da și lista, lungă, vai, după cercetări la CNSAS, a turnătorilor săi la Securitate. Cap de listă – un poet important. Ion Toma Ionescu are curajul de a-l pune tocmai pe editorul său (care nu citise cartea, din lipsă de timp, se mulțumise cu banii pentru tipărire).
Din acel moment de sinceritate, Ion Toma Ionescu nu a mai reușit să devină, oficial, membru deplin al Uniunii Scriitorilor din România, deși a depus, mulți ani, dosar de canditatură. „Nu știu ce sunt, poet sau prozator”, ne mărturisea. Este și poet, și prozator. Unul important.
Dar Ion Toma Ionescu e un scriitor complex. Și SINGURUL scriitor piteștean ce și-a făcut publică lista de turnători la Securitate. Mai e unul, dar face trimiteri greu de identificat și de probat.
Citește și Citind „Vocea Argeşului” sau despre relaţia lui I.C. Fundescu cu Eminescu!
Citește și Emilian Stănescu, Protoiereu al Protopopiatului Câmpulung Muscel
0 Comentarii