# Turismul românesc duduie, dar în Argeş e mult sub aşteptări
Conform datelor Institutului de Statistică, aproape 2,5 milioane de turiști străini au vizitat România în 2016. Din totalul turiștilor ajunși în țară, 1,1 milioane au vizitat Bucureștiul, pe următoarele locuri, la mare distanță, fiind județele Brașov, Sibiu sau Timiș.  Astfel, dacă în București au intrat 1.104.515 de turiști, Brașovul a găzduit – 178.721 de turişti (+12.93%) în timp ce Sibiul – 142.854 de turişti (+29.23%).

Cu 206.567 de sosiri în principalele structuri de primire turistică existente la nivelul județului (de exemplu, conform cifrelor puse la dispoziție de Direcția Județeană de Statistică, în luna august a anului trecut, lună de vârf în industria de profil, s-au înregistrat 31.417 turiști), Argeșul ocupă un loc pe la mijlocul clasamentului național (dar sub județe similare din punct de vedere geografic precum Vâlcea, Sibiul sau Prahova, cu care ne-am putea măsura ca înzestrare naturală sau al obiectivelor de interes turistic). În ceea ce privește numărul de vizitatori străini, câți dintre ei zăbovesc în locurile noastre încărcate de istorie și frumuseți naturale care îți taie răsuflarea? Vorbesc de la sine datele statistice care se referă la ocuparea capacității de cazare… iar camerele din hoteluri, hosteluri sau pensiuni nu au fost ocupate decât în proporție de 30,6%, este drept, mai mult decât în aceeași lună a anului 2015, când nu s-au ocupat decât în proporție de 17,9%.
Principalele pachete oferite de tour operatorii români includ în circuite Moldova, Bucovina, Transilvania, Brașov, Lacul Roșu, Câmpulung Moldovenesc, Bistrița, Târgu Mureș, Sighișoara, Mediaș, Cluj, Alba Iulia, Clisura Dunării și doar ocazional, adică dacă se întâmplă ca traseul autocarelor să treacă prin județul nostru în drumul lor spre una dintre aceste destinații, sunt incluse mănăstirea Curtea de Argeș, Barajul Vidraru sau Transfăgărășanul, după caz. Și, desigur, dacă acesta din urmă e deschis.

„Sunt multe atracții în zonă, noi le cunoaștem dar nu avem cui să le vindem, nu avem cerere pentru așa ceva”, spune Andrei Simulescu

Am cerut punctul de vedere avizat, al unor operatori în turism care activează în Argeș și iată ce spune Andrei Simulescu (foto), managerul agenției de turism Tour Sim din Pitești: „Cele mai căutate zone sunt Valea Prahovei, Moldova și Bucovina, Maramureșul iar în ultimul timp este foarte solicitată Clisura Dunării, unde, împreună cu partenerii noștri punem la dispoziție ca opționale circuite care includ cascada Bigăr sau Porțile de Fier. Pentru Delta Dunării, de regulă, se organizează sejururi. Prin prisma noastră, cereri pentru circuite în Argeș nu avem, de altfel, clienții noștri majoritari sunt de aici. Sunt multe atracții în zonă, noi le cunoaștem dar nu avem cui să le vindem, nu avem cerere pentru așa ceva. Poate ceva excursii școlare, dar mai mult…”. În ceea ce privește cauzele care duc la absența cererii, pragmatic, managerul agenției de turism, ne spune ceea ce se vede cu ochiul liber, „infrastructura și lipsa de promovare”. Cine ar trebui să depună eforturi?  Evident, consiliile locale și Consiliul Județean.

Centrele de informare turistică- mulţi bani cheltuiţi pentru nimic

Lipsa de interes a factorilor locali o invocă și Cristina Marinescu de la KrissMuntenia Travel: „Dacă ar fi interes, Centrele de informare turistică ar putea atrage în zonă turiști români sau străini”, spune aceasta, atrăgând atenția asupra unei alte probleme, aceea a banilor îngropați în ciupercuțele numite centre de informare turistică înființate la nivelul localităților dar a căror prezență nu se face simțită, decât poate în găurile bugetelor locale.
Marius Berca, Operations Manager Christian Tour: „Am făcut două team-building-uri la Vidraru, este o zonă extrem de frumoasă pe care o să o promovăm în continuare. Prin Argeș trec multe drumuri de interes turistic spre alte zone de interes dar, desigur, județul are un potențial însemnat și ar fi nevoie de o promovare mai intensă”.
Lipsa promovării e însă una dintre cele mai mici probleme ale turismului argeșean. Infrastructura proastă e o piedică uriaşă în calea prosperităţii iar lipsa unei strategii viabile de dezvoltare a turismului care să includă atât promovarea dar mai ales finanțarea infrastructurii care să ne aducă banii străinilor în județ sunt cauzele pe care le știm și le simțim pe pielea noastră, uitându-ne cu jind la autocarele luxoase care ne traversează județul.