Ursul a fost păcălit de vulpe, câteodată fuge de iarnă și doarme în bârlog, iar în ultimul timp iese la șosea sau se plimbă pe bulevardul din Câmpulung. Lupul, însă, este un mit, chiar un simbol al românilor, pornind de la daci, iar fascinația pe care o exercită acest animal este dublată acum de eforturi menite să-i devoaleze misterioasa prezență milenară în Carpații României. O echipă de monitorizare și cercetare din cadrul Fundației ”Conservation Carpathia” a finalizat recent un studiu inițiat în 2017 de către directorul executiv Barbara Promberger-Fuerpass, fiind cunoscute rezultatele probelor recoltate timp de trei ani.
Recoltarea de probe s-a făcut cu deosebire pe timp de iarnă, atunci când eventuala zăpadă din munți a favorizat această activitate. Nu prea mai ninge nici pe munte, iar asta nu îngreunează doar activitatea de cercetare a faunei, ci forțează modificarea comportamentului animalelor. Lupii, de exemplu, trebuie să folosească noi tactici de vânătoare în absența zăpezii, dar inteligența lor este un atu în încercarea de supraviețuire în condiții noi. Și au fost identificați 48 de indivizi unici de-a lungul celor trei sesiuni de monitorizare în care au fost recoltate și analizate genetic peste 500 de probe de ADN. De fapt, 47 de lupi și un hibrid, un lup-câine, semn că prezența în păduri a câinilor hoinari periclitează deja specia Canis lupus.
Aceștia sunt grupați în șase haite care stăpânesc o suprafață de circa 1.400 kmp și acoperă estul Munților Făgăraș, zone din Piatra Craiului, Iezer-Păpușa și Leaota, iar numărul de lupi din fiecare haită variază de la an la an, fiind cuprins între 2 și 7 indivizi. Practic, densitatea lupilor în nordul Argeșului este de 2,35 de indivizi la suta de kilometri pătrați, iar specialiștii apreciază că aceasta este una care favorizează conviețuirea dintre om și sălbăticiune, nefiind înregistrate incidente grave precum cele cauzate de manifestarea urșilor. Oricum, numărul lupilor este determinat nu doar de intervenția antropică, ci și de condițiile climatice și îndeosebi de bogăția vânatului, aici fiind vorba de cerbi, căpriori și mistreți.
Probele ADN ale lupilor din Argeș sunt analizate în Slovenia
Am luat urma lupilor cu ajutorul a doi dintre specialiștii implicați în realizarea studiului, coordonatorul Departamentului de monitorizare-cercetare faună, biologul Ruben Iosif, și senior rangerul Zsolt Miholcea. A fost un drum de câteva ore prin pădurile din zona Richita, dincolo de Sătic, pe care nu a apărut niciun lup. Și nici nu avea cum, sunt atât de evazivi că rar apar și pe camerele video montate inițial cu scopul monitorizării râșilor. Spune Zsolt că în anii de prelevare a probelor i-a fost dat să se întâlnească cu ursul, dar cu lupul, ba. Însă au mai apărut și pe camere, imaginile ajutând specialiștii în confirmarea rezultatelor oferite de analizele ADN. Adică indicația genetică a prezenței hibridului rezultat din încrucișarea dintre lup și câine a fost întărită de imaginile cu ”intrusul” din fondul cinegetic Stoenești.
Citește și Un nou proiect ecologic implementat de „Conservation Carpathia”
Hibridizarea este o amenințare pentru specie, susține Ruben Iosif. Poate duce chiar la extincție locală, așa cum s-a întâmplat în comunități de lupi din alte țări. Însă, deocamdată, ținând cont și de legislație, nu se știe care ar putea fi intervenția salvatoare a specialiștilor în faună.
Analiza mostrelor ADN se realizează la un laborator din Slovenia. Acolo sunt trimise probele recoltate din excremente, urină și fire de păr, acestea trebuind să nu fie mai vechi de cinci zile în momentul prelevării. Și mai sunt de analizat probe din ultimii doi ani, iar studiul va continua încă două ierni. Specialiști sunt, interes există, ba chiar și colaborare cu cei care administrează fonduri cinegetice învecinate cu cele ale Fundației.
Rezultatele studiului sugerează faptul că monitorizarea genetică a populației de lupi, a structurii haitelor, dinamica acestora, precum si hibridizarea lup-câine pot fi implementate la scară regională în Munții Carpați, iar repetarea anuală a acestor studii poate clarifica tendințele demografice ale populației. Și poate să ofere informații despre viabilitatea populației de lupi în fața provocărilor actuale de mediu, de management și de conviețuire între oameni și carnivore mari. O conviețuire unică în Europa, în condițiile în care România este singura țară în care au rezistat în timp toate cele trei mari carnivore, ursul, lupul și râsul.
Studiul asupra lupilor a fost realizat de Fundația ”Conservation Carpathia” cu sprijinul Fundației OAK, Programului Operațional Infrastructură Mare POIM, Comisiei Europene prin programul LIFE Nature, și al Fundației ”Arcadia”, prin Programul Endangered Landscapes & Seascapes Programme.
Cea mai interesantă și complexă specie de carnivore
Lupii trăiesc în familii denumite haite care sunt conduse de o pereche reproducătoare. Restul indivizilor este constituit, de regulă, din puii de peste an și puii cei mici. Dar componența unei haite se poate modifica fie prin apariția unui lup din afară, fie prin dispariția masculului sau femelei din perechea conducătoare. Așa se explică și prezența unui câine în haita din Stoenești, acolo unde a apărut și hibridul. Lupii sunt animale teritoriale și își marchează prezența cu urină și excremente, un teritoriu ocupat de o haită fiind dimensionat în funcție de bogăția vânatului. Și se cunoaște faptul că au strategii complexe de vânătoare. În sălbăticie lupii trăiesc, în medie, șapte ani, și pot ajunge la o greutate de 60 de kilograme.
Canis lupus, adică lupul, ”este cea mai interesantă și complexă specie de carnivore”, susține Ruben Iosif.
Cătălin Ioan Butoiu
Citește și ”Conservation Carpathia” oferă compensaţii în oi şi vaci celor păgubiţi de urşi
0 Comentarii