# Interviu cu Sorin Mazilescu, directorul  Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş. Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeş a organizat marţi, 7 august, la ora 12.00, în holul central al instituţiei, sub egida Sărbătorilor Argeşului şi Muscelului, ediţia a VI-a, vernisajul expoziţiei „Judeţul Argeş – tradiţie şi contemporaneitate – expoziţie de carte monografică şi etnografică”, realizată în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Argeş (C.J.C.P.C.T. Argeş). În acest context, i-am adresat câteva întrebări domnului Sorin Mazilescu pentru a ne vorbi despre proiectul care a stat la baza organizării acestei expoziţii (aflată la cea de-a VI-a ediţie) şi despre importanţa existenţei a cel puţin unei monografii în fiecare comună din judeţul Argeş.

”Am inițiat acest proiect în 2007”

# De la ce a pornit ideea acestei expoziţii?
– În anul 2007, când am organizat prima ediţie a acestei expoziţii, am iniţiat un proiect intitulat „Monografia, cartea de identitate a unei comunităţi.” Iniţial, expoziţia cuprindea în majoritatea lor cărţi monografice, ulterior adăugându-se cărţile etnografice. La început, aceste monografii erau realizate de către cercetătorii din cadrul instituţiilor de cultură locale în parteneriat cu oameni ai locurilor. Acest parteneriat a avut un real succes, s-au raliat şi alte primării, iar cercetătorii de la Muzeul Judeţean au preluat aceste monografii.
# Cât la sută din comunele judeţului Argeş au o monografie?
– 80% din comunele judeţului Argeş au o monografie, adică 80 din 102 comune. Jumătate din comunele care nu au monografii ori le au în lucru, ori nu le pot finanţa din lipsă de fonduri, pentru că sunt costuri mari.
# Ce importanţă are la nivel naţional sau chiar internaţional faptul că 80% din comunele judeţului Argeş au o monografie?
– Ideal ar fi ca istoria comunelor să constituie baza de informaţii pentru monografii mai ample, cum ar fi, de exemplu, monografia judeţului Argeş, care este o monografie realistă a timpurilor actuale. O parte din aceste monografii intră în fondul documentar al bibliotecii ca informaţie, iar o altă parte este redactată pe suport ştiinţific şi este reprezentativă la nivel naţional (aşa cum este, de pildă, monografia comunei Mozăceni realizată de prof. Ion Nania). De aceea, pentru a veni în sprijinul celor care nu sunt specialişti şi care vor să scrie monografii, am editat un ghid metodologic de redactare a monografiilor pe baza ideilor lui Dimitrie Gusti. Am distribuit acest ghid directorilor de cămine culturale care, la rândul lor, le-au transmis tuturor primăriilor. Noi am denumit monografiile scrise de către cei care nu sunt specialişti „File de istorie”, „Pagini de monografie”. În schimb, o monografie autentică, realizată de oameni de specialitate, respectă anumite rigori şi norme ştiinţifice.
# În ce stadiu se află proiectul „Monografia, cartea de identitate a unei comunităţi”?
– Există câteva comune care nu au nicio monografie, cum ar fi, de exemplu, monografia comunei Drăganu şi Dârmăneşti. Monografia comunei Hârseşti a fost finalizată, însă nu există bani pentru publicarea ei. Urmează să fie publicate (în luna mai sau iunie) monografiile comunelor Şuici, Băbana, Ştefan cel Mare, Mărăcineni (vol. II). Din păcate, nu există un control de specialitate la nivelul judeţului asupra monografiilor, ci doar o Comisie de Acreditare şi Atestare a informaţiilor din monografii, dar numai asupra acelor monografii care sunt finanţate de Consiliul Judeţean Argeş. C. Vandici