Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită din nou autorităților retragerea monumentului dedicat poetului Adrian Păunescu, amplasat în Parcul Grădina Icoanei din Sectorul 2 al Capitalei. Instituția anunță că reia demersul început în urmă cu mai bine de zece ani, când s-a opus inaugurării statuii.
Într-un comunicat transmis vineri, IICCMER susține că monumentul nu ar trebui să rămână în spațiul public, invocând rolul pe care Adrian Păunescu l-a avut în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității fostului lider Nicolae Ceaușescu.
„Omagierea în spațiul public a unei persoane care a avut un rol important în promovarea propagandei regimului comunist și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu este incompatibilă cu respectul datorat memoriei victimelor dictaturii comuniste”, se arată în comunicatul Institutului.
IICCMER: Demersul nu vizează opera literară
Reprezentanții Institutului subliniază că solicitarea nu pune sub semnul întrebării valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci se referă exclusiv la oportunitatea menținerii unui monument dedicat acestuia într-un spațiu public.
„IICCMER subliniază că acest demers nu pune în discuție valoarea operei literare a lui Adrian Păunescu, ci semnificația pe care menținerea unui monument o conferă unei personalități”, precizează instituția.
Potrivit IICCMER, un monument reprezintă o formă de recunoaștere oficială și trebuie analizat prin prisma întregii activități publice și a biografiei persoanei omagiate.
În argumentația sa, Institutul amintește că Adrian Păunescu a condus revista Flacăra și a fondat Cenaclul Flacăra, eveniment cultural desfășurat în cadrul instituțional al regimului comunist. Potrivit IICCMER, Cenaclul Flacăra a contribuit la promovarea ideologiei oficiale și a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, motiv pentru care omagierea poetului printr-un monument ridică semne de întrebare în raport cu memoria victimelor dictaturii.
IICCMER consideră că păstrarea statuii în spațiul public poate alimenta percepții nostalgice asupra regimului comunist și reflectă dificultățile societății românești în asumarea critică a trecutului recent.
„Menținerea acestui monument în spațiul public evidențiază dificultățile pe care societatea românească le întâmpină încă în asumarea critică a trecutului comunist și subliniază nevoia consolidării cunoașterii istoriei recente. În acest context, astfel de forme de omagiere pot contribui la perpetuarea unor percepții nostalgice asupra regimului comunist, prin estomparea rolului pe care anumite personalități l-au avut în mecanismele de propagandă ale dictaturii”, se mai arată în comunicat.
Instituția precizează că a atras în repetate rânduri atenția asupra fenomenului nostalgiei față de comunism și invocă rezultatele cercetărilor realizate în cadrul Barometrului nostalgiei comuniste, care evidențiază importanța cunoașterii istoriei recente și a construirii unei memorii publice bazate pe cercetare istorică și respect față de victimele regimului comunist. Deocamdată, autoritățile competente nu au anunțat dacă vor da curs solicitării formulate de IICCMER.
0 Comentarii