Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş, obiectiv de importanţă strategică pentru sistemul energetic românesc

Pe data de 9 decembrie 1966 a intrat în funcţiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş. La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc, era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament. Construcția barajului și a hidrocentralei Vidraru, obiectiv de importanță strategică pentru sistemul energetic românesc, a început în 1960 și a fost finalizată după cinci ani și jumătate.

S-au forat 42 de kilometri de galerii subterane și s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de rocă

Hidrocentrala de la Vidraru a fost pusă în funcțiune în 1966. La vremea aceea, barajul Vidraru era al cincilea în Europa și al nouălea în lume între construcțiile similare. Amenajarea hidroenergetică Vidraru cuprinde o acumulare de mari dimensiuni, un baraj din beton în dublu arc, o galerie de aducțiune continuată printr-un castel de echilibru și un puț fortat, o centrală subterană și o galerie de fugă. Schema de amenajare a folosit un concept modern pentru timpurile acelea, ce a permis captarea apelor dintr-un bazin hidrografic cu o suprafață de 745 de kilometri pătrați. Astfel, s-a realizat un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeș – 7,5 mc/s, cât și din bazinele învecinate: Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri și un debit captat de 12,2 mc/s. În anii în care s-a lucrat la această construcție, s-au realizat volume impresionante: s-au forat 42 de kilometri de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 de metri cubi de rocă, dintre care 1 milion de metri cubi în subteran, s-au turnat 930.000 de metri cubi de beton, dintre care 400.000 de metri cubi în subteran și s-au montat 6.300 de tone de echipamente electromecanice.

Citește și 9 decembrie 1966: Intră în funcţiune Hidrocentrala Vidraru de pe râul Argeş

Citește și TURIŞTI AMENDAŢI DE JANDARMII ARGEŞENI PENTRU CĂ HRĂNEAU URŞI ÎN ZONA POSADA-VIDRARU

A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60

A fost o investiție de 1,47 de milioane de lei la nivelul anilor ’60. Lacul de acumulare de la Vidraru are un volum total de 465 de milioane de metri cubi, dintre care 320 de milioane de metri cubi reprezinta volumul util. Nivelul normal de retenție este de 830,00 mdM, lacul având, la această cotă, o suprafață de 870 de hectare și o lungime de 14 kilometri. Barajul Vidraru a fost construit pentru a produce energie electrică, irigații și pentru a împiedica inundațiile. A reprezentat un concept modern – un baraj din beton în dublu arc, galeria de aducțiune, centrala subterană și galeria de fugă rezistă de peste un secol. Edificiul a fost realizat din beton cu dublă curbură din 22 de ploturi verticale, având o înălțime de 166,6 metri și o lungime de coronament de 307 metri și traversat de nouă galerii orizontale interioare în care se găsesc amplasate aparatele de măsură și control. Pentru realizarea lui au fost necesari 480.000 de metri cubi de beton. Această construcție zveltă (6 metri grosime la coronament și 25 de metri la bază) se sprijină pe versanții munților Pleașa și Vidraru și ține piept apelor de munte. Ceea ce dovedește rezistența proiectului este faptul că întreaga construcție a trecut de cutremurul din 1977 fără vreo fisură. Totuși, în 1974, barajul a trecut printr-o avarie după ce o galerie s-a rupt, la fel și blindajul metalic, iar o parte uriașă din masivul muntos a fost dislocată. Acest episod din povestea Barajului Vidraru a fost depășită cu bine în urma consolidărilor ce au urmat.

Centrala subterană este amplasată la peste 100 de metri sub nivelul albiei râului Argeș

Galeria de aducțiune, cu lungimea de 2.130 de metri și diametrul de 5,15 metri, suportă prin blindajul metalic o presiune de 12-14 atmosfere. În ultima sa porțiune, galeria este racordată la un puț vertical de 330 de metri, care este compus dintr-un puț fortat vertical blindat cu o înălțime de 185 de metri și cu un diametru de 4,10 metri, și dintr-un castel de echilibru de 7,10 metri diametru și 145 de metri înălțime. Galeria de aducțiune asigură cei 90 metri cubi/secundă de apă necesari funcționării centralei.
Centrala subterană este temelia și, totodată, ”templul” întregii amenajări. Este de remarcat faptul că uzina de energie hidroelectrică Vidraru amplasată subteran poate produce energie electrică de aproximativ 400 GWh și are o capacitate instalată de 200MW. Centrala subterană este amplasată la peste 100 de metri sub nivelul albiei râului Argeș și are dimensiuni impresionante – înălțime 31,70 metri; lungime 67,80 metri; lățime 16,70 metri. Pentru a ajunge la cele 4 turbine Francis verticale de câte 55 MW și la cele 7 transformatoare monofazate de 40 MVA, trebuie parcurși cei 104 metri ai puțului vertical de 7,20 metri diametru, pe unde a fost, de altfel, introdus tot echipamentul centralei și apoi cei 132 de metri ai unei galerii de acces orizontale având secțiunea de 33 metri pătrați.

Turbinele și generatoarele electrice dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare

Turbinele și generatoarele electrice, care dezvoltă o putere de 61 MVA fiecare, asigură o producție de energie, într-un an hidrologic mediu, de 400 GWh. Energia electrică produsă este transportată în exteriorul centralei până la platforma de la nivelul blocului administrativ prin cabluri de 220 kV amplasate într-o galerie înclinată de 178 de metri lungime, care este utilizată și ca acces secundar în centrala subterană și de aici mai departe, printr-o linie dublă de 220 kV de circa 2 kilometri lungime, până la stația de transformare de 400/200/110 kV din Arefu. În timp, zona a fost exploatată și din punct de vedere turistic, dovadă fiind obiectivele turistice din împrejurimi, o atracție permanentă pentru turiști români și străini, cu atât mai mult cu cât drumul de acces până la Barajul Vidraru este spectaculoasa șosea Transfăgărășan, care urcă până la Bâlea Lac.