# Exclusiv. Detalii sfâşietoare cu ultimele zile ale pensionarei audiate la DNA pentru că a dat şpagă două borcane cu miere doctoriţei Iulia Mihai. Audierea pensionarilor de către DNA continuă în dosarul celor două doctorițe, Mihai Iulia Maria, medic-șef al Serviciului de Expertiză a capacității de muncă și președinte al Comisiei de Expertiză Medicală a Casei Județene de Pensii și Asigurări Sociale Argeș, și Săndulescu Camelia, medic în cadrul aceleiași instituții, acuzate de săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată. Cele două doctorițe sunt suspectate că ar fi primit sume de bani între 100-200 lei și alte foloase de la peste 800 de persoane ce s-au prezentat la cabinetele de expertiză pentru încadrarea într-un grad de invaliditate, revizuire medicală sau prelungirea concediului medical. Audierile au avut, din păcate, și consecințe indirecte: trei dintre persoanele chemate până acum la DNA Pitești s-au sinucis.
Costel Iancu, fratele femeii: „Ne-a spus că procurorul a luat-o tare…”
Gheorghița Iancu, pensionara de 54 de ani găsită în apele râului Argeș, a fost una dintre persoanele audiate în acest dosar de corupție, după ce a fost surprinsă pe camera video în timp ce-i dădea doctoriței Mihai Iulia Maria o mită de două borcane cu miere. Femeia se pensionase pe caz de boală încă din 1993, ea suferind de tulburare depresivă care, din una acută, s-a cronicizat în timp. Am stat de vorbă cu fratele ei, Costel Iancu, care ne-a explicat și cum a ajuns sora sa să se pensioneze. Bărbatul ne-a relatat detalii tulburătoare atât despre biografia femeii, cât și despre circumstanțele care au condus-o la sinucidere.
„În 1993, ea a fost disponibilizată de la uzină (uzina Dacia, n.r.), avea cam 44-45 de ani pe atunci. Din cauza stresului, probabil, a făcut atunci o cădere. A fost și internată de câteva ori. A fost diagnosticată cu depresie acută și a devenit cronică. Tulburare depresivă cronică”, își începe relatarea fratele Gheorghiței Iancu, ținând să precizeze că sora sa era o persoană mai retrasă și foarte sensibilă. Nu fusese căsătorită și trăia cu o pensie de boală de 726 de lei. O mai ajuta fratele ei, Costel Iancu, cu ce putea. Felul în care i s-ar fi adresat procurorul de caz Radu Sevastian, de la DNA Pitești, la audierea din 30 iunie a.c., se pare că ar fi băgat-o în sperieți pe femeie, pentru că audierea părea să o fi marcat foarte profund. „Ne-a spus că procurorul a luat-o tare, că «ești filmată pe cameră», că se pedepsește cu închisoarea de la doi la nu știu câți ani…”, ne mai relatează Costel Iancu. „«Uite, am fost. Și să vezi cum m-au luat! Parcă eram ultimul om. Și m-au întrebat: de ce-ai fost bolnavă? Păi asta trebuie să știți dvs, domnu’ procuror, nu există acolo, la dosar? Tulburare depresivă cronică.», ar fi răspuns până la urmă femeia. «Ia, zi! Ți-a cerut ceva? I-ai dat ceva doctoriței?» a întrebat din nou, pe un ton categoric, procurorul Radu Sevastian, care i-a adăugat Gheorghiței Iancu și că are probe că a dat mită.
Sora mai mică a Gheorghiței s-a întors la procuror și i-a cerut să o liniștească
La finalul audierii de la DNA, prin procesul verbal de aducere la cunoștință a calității de suspect, Gheorghiței Iancu i s-a comunicat faptul că în cauză există date și indicii cu privire la comiterea infracțiunii de dare de mită din partea mai multor persoane (printre care și ea) care s-au prezentat la cabinetul de expertiză în data de 11.04.2014, ocazie cu care aceste persoane ar fi remis inculpatei Mihai Iulia Maria sume de bani și alte foloase în legătură cu atribuțiile de serviciu ale medicului expert al asigurărilor sociale. După ce i s-au adus la cunoștință drepturile procesuale de către procuror, Gheorghița Iancu a precizat că nu dorește să-și angajeze apărător ales și nici nu dorește să dea o declarație. Văzându-și sora de-a dreptul devastată emoțional, după vizita la DNA Pitești, sora mai mică a Gheorghiței Iancu s-a dus la procurorul Radu Sevastian, căruia i-ar fi spus: „Uite, domnule, vă place ce ați făcut? De ce ați vorbit așa cu ea? Gândiți-vă că este o persoană bolnavă! Puteți să vorbiți din nou cu ea, să o liniștiți?”, i-ar fi cerut procurorului mezina familiei Iancu. Iar procurorul i-ar fi răspuns contrariat: „Păi cum să fac eu așa ceva?”
Pe cei doi frați ai Gheorghiței i-a neliniștit nu doar starea surorii lor, din care se străduiau din răsputeri să o distragă, dar și faptul că, exact în ziua audierilor, pe 30 iunie, își luase viața, spânzurându-se, o altă pensionară, Valerica Paraschiv din Pitești, cercetată și ea în același dosar. Prin urmare, se temeau ca nu cumva și surorii lor mai mari, Gheorghița, să îi vină astfel de idei. „Eu aveam o temere, după ce am auzit ce s-a întâmplat cu femeia aceea care s-a spânzurat și i-am spus «Măi, să nu care cumva să faci ceva…» Iar ea ne-a zis «Aoleu! Doamne ferește!»”, mai spune fratele ei, Costel.
Ultima zi din viața Gheorghiței, relatată de fratele ei
„Pe 11 iulie, ultima convorbire a avut-o Gheorghița la telefon, la nouă jumătate, seara, cu sora mea. Discutasem cu o femeie de acolo, vecină cu ea, și zicea că au văzut-o vecinii ieșind din bloc pe la nouă jumate – zece, seara. Pe 11 luase pensia. Trebuia să o ia în 12, dar asta fiind sâmbăta, i-au băgat banii pe 11, vineri. Şi-a ridicat banii, a lăsat un bilet… că nu poate suporta și nu poate trece peste acest șoc. «Nu înțeleg ca eu, pentru un lucru de nimic, să fiu cercetată și să ajung iar la spitalul de psihiatrie, să fiu iar dopată sau să intru la pușcărie.»”, povestește Costel Iancu despre ultimele clipe ale surorii sale înainte de a renunța la viață. Femeia a lăsat, cu limbă de moarte, fraților ei, ce și cum să plătească, pentru garsoniera pe care i-o cumpăraseră părinții în anii ’90, a lăsat și banii necesari și toate indicațiile pentru a i se îndeplini această din urmă dorință.
Este tulburător modul în care femeia și-a pus la punct toate detaliile sinuciderii în așa fel încât să nu-și încurce în vreun fel familia cu propria-i dispariție dintre cei vii. Fratele ei ne-a mai relatat îndurerat: „Gheorghița a vorbit cu soră-mea mai mică în jurul orei 21.30. Apoi a ieșit din bloc, din ce știu eu că ultimul maxi-taxi din Mioveni este la ora 22, o fi luat ultimul maxi-taxi către Pitești. I-au găsit geanta în parcul Lunca Argeșului. Ea a scris pe bilet «o să mă găsiți la podul dintre Mărăcineni și Pitești, nu știu cum cum se numește râul peste care trece». Ce a făcut după aceea, numai Dumnezeu știe! Își luase geanta cu ea, în geantă avea lucruri personale, telefonul l-a lăsat acasă. Cheia garsonierei… a încuiat ușa numai sus, jos nu era încuiat. Cheile de jos erau băgate pe invers, adică înăuntru, în ușă. Celelalte chei au fost în geantă, pentru că le-a găsit cineva de la firma de pază, iar cei de la firma de pază le-au dat la poliție. M-au sunat pe mine și după aceea cei de la Criminalistică au luat geanta. Era normal. Mai erau acolo, în geantă, toate numerele de telefon, al meu, al lui mama… și nu mai știu care. A lăsat toate indiciile ca să fie găsită și identificată. …Nici nu gândeam așa ceva.” Costel Iancu ne mai spune că sora sa, Gheorghița, mergea frecvent la biserică, unde avea un duhovnic căruia i se spovedea, iar în biletul ei de adio l-a menționat și pe acesta. „Să îl anunțați pe duhovnicul meu. M-a spovedit după Paști și de atunci nu m-au mai dus puterile să mai merg pe la biserică să mă mai spovedesc”, au fost ultimele ei rânduri adresate familiei.
Adriana Gândilă
***
Poziţia DNA în urma sinuciderilor celor trei pensionari: „Vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social concret al faptelor sunt criterii care pot fi avute în vedere”
Vineri, 1 august, DNA a emis un comunicat în care precizează că va lua în calcul, în dosarul pensionărilor, vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social al faptelor comise. Vă prezentăm cele mai importante fragmente din comunicat.
„În condiţiile în care persoanele care au remis sume de bani în scopul anterior menţionat nu au denunţat anterior sesizării organului de urmărire penală fapta de corupţie, acestea nu pot avea decât calitatea conferită de Codul de procedură penală, şi anume cea de suspect sau inculpat. În urma supravegherii video şi audio realizate în biroul unde se desfăşura activitatea inculpatelor au fost identificate persoanele care au oferit acestora sumele de bani, rezultând că marea majoritate a persoanelor expertizate erau implicate în acest mecanism. Singurele perioade în care inculpatele nu primeau sumele de bani erau cele în care erau mediatizate acţiunile judiciare care vizau sistemul medical.
Toate persoanele care au participat la săvârşirea faptelor descrise au fost citate în vederea audierii, în conformitate cu dispoziţiile art. 5 şi 10 din Codul de procedură penală, care instituie obligaţia organelor de urmărire penală de a asigura aflarea adevărului prin administrarea tuturor probelor şi de a aduce la cunoştinţa tuturor suspecţilor drepturile de care beneficiază pe parcursul procedurii. Urmărirea penală se desfăşoară în cauză cu respectarea strictă a dispoziţiilor Codului de procedură penală, care nu permit aplicarea facultativă a acestor reguli.
Vârsta şi poziţia socială a suspecţilor, precum şi pericolul social concret al faptelor reprezintă criterii care pot fi avute în vedere la finalizarea urmăririi penale pentru alegerea soluţiei care urmează a fi dispusă de către procuror (trimitere în judecată, renunţare la urmărire penală sau clasare), însă până la acel moment este obligatorie administrarea tuturor mijloacelor de probă necesare pentru stabilirea completă a situaţiei de fapt.”
0 Comentarii