Incredibil, Elena Groșanu a susținut în fața instanței că a devenit infractoare din cauza neglijenței celor care nu au verificat cum trebuie documentele fiscale
Contabila Primăriei Corbi, Elena Groșanu, trimisă în judecată de DNA în 2022 pentru abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals, a fost condamnată definitiv în luna mai a.c. la cinci ani de închisoare, însă la finalul lunii iunie a mai găsit o cale de atac.
Reamintim că inculpata lucrează la Primărie din 1 august 2008, ca inspector cu atribuțiuni de contabil și mai apoi – contabil. DNA a descoperit că, în perioada 2017 – 2022, Elena Groșanu a virat sume mari de bani din conturile UAT Corbi, fără nicio contraprestație, contracte sau facturi, către firma fiicei sale, SC Teracot Construct Mădălina SRL, al cărui domeniu de activitate îl constituie fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică. Și tot din banii primăriei a plătit, către Casele de Ajutor Reciproc, ratele lunare pentru împrumuturile contractate de către inculpată, soțul acesteia, și el angajat în cadrul Primăriei Corbi, fiica și soțul fiicei, consilier local. Prejudiciul total a fost în valoare de 1,801.577,85 de lei.
Trei controale și niciunul nu a scos la iveală delapidarea uriașă
Contabila a cerut instanței de fond, la 1 februarie 2024, schimbarea încadrării juridice din abuz în serviciu, infracțiunea reținută în actul de sesizare, în delapidare, și a invocat ca argumente practica unitară în acest sens și doctrina. Diferența dintre cele două infracțiuni este că, la abuzul în serviciu, „limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime.
Pentru a-i îndupleca pe judecători, contabila „a precizat că recunoaşte şi regretă activitatea infracţională, conştientizează foarte bine urmările acesteia, însă nu este un infractor deosebit de periculos care a plănuit în amănunt săvârșirea acestor infracţiuni, cum în mod greşit se reţine de instanţa de fond. Toată activitatea infracțională a avut la bază doar neglijența celor care aveau atribuţii de control şi a celor care trebuiau să semneze documentele fiscale, şi a continuat pentru că angajaţii Curţii de Conturi, cu ocazia celor trei controale, nu au sesizat nicio neregulă, deși simpla analiza financiară ar fi evidențiat faptele comise”, era de părere contabila. Inculpata mai susținea că procesul, măsura privativă de libertate de aproximativ opt luni de zile, arestul preventiv și la domiciliu „au reprezentat o experiență suficient de dură care a contribuit la conştientizarea gravităţii faptelor comise şi a avut şi un rol educativ-preventiv”, citim în motivarea Curții de Apel Pitești din 29 mai a.c..
Apelanta a mai amintit lipsa antecedentelor penale, vârsta de 58 ani, starea precară de sănătate a sa şi a soţului, faptul că are două nepoate minore și că are studii superioare. Astfel, în şedinţa din data de 7 noiembrie 2024, instanţa de apel a admis cererea de schimbare a încadrării juridice. Inculpata nu s-a oprit aici și a mai cerut restituirea cauzei la Tribunalul Argeș, în vederea reluării procedurii de cameră preliminară, și restituirea cauzei la procuror, pentru refacerea urmăririi penale. A cerut și redozarea pedepselor astfel încât, în urma contopirii, pedeapsa finală să fie de maximum trei ani, pentru a fi dispusă suspendarea exercitării sub supraveghere. Însă Curtea a constatat că au fost administrate suficiente probe și prin prisma lor „rezultă cu certitudine atât existenţa faptelor pentru care apelanta – inculpată a fost trimisă în judecată, cât şi săvârşirea acestora cu vinovăţie, în forma cerută de lege”.
Inculpata a restituit până acum doar 6000 de lei
Judecătorii de la Curte au ținut cont că pedeapsa nu trebuie să fie expresia răzbunării, ci urmăreşte îndreptarea condamnatului, însă și delapidarea de care este acuzată inculpata este de o gravitate ridicată și s-a petrecut timp de aproximativ cinci ani. Deși au fost efectuate trei controale de audit, în tot acest timp inculpata a continuat să producă prejudicii bugetului comunităţii locale „din care a fost restituită numai suma de 6000 lei”, activitatea infracţională fiind stopată doar de intervenţia organelor de urmărire penală. Reamintim că primărița comunei Corbi din 2022, Anca Baciu, a fost cea care a făcut sesizarea la Poliția Economică, neregulile legate de CAR fiind depistate prin luna martie a aceluiași an.
Pedeapsa este mai mare de trei ani, deci nu poate fi suspendată sub supraveghere
Pe 29 mai a.c., Curtea de Apel Pitești a admis apelul inculpatei și a înlăturat pedeapsa Tribunalului Argeș din aprilie 2024, de șase ani închisoare pentru infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată. La pedeapsa cea mai grea, de patru ani închisoare, Curtea a adăugat sporul obligatoriu prevăzut de lege, de o treime din totalul celorlalte pedepse (respectiv un an), inculpata urmând să execute pedeapsa de cinci ani închisoare pentru delapidare în formă continuată.
Curtea subliniază că, la această pedeapsă, a ținut cont și de circumstanţele personale invocate de apelantă, dar nu a aplicat o sancţiune mai blândă, aşa cum a solicitat inculpata, pentru a nu crea un precedent periculos și pentru a descuraja alte persoane de la comiterea unor astfel de infracțiuni. Având în vedere durata pedepsei, mai mare de 3 ani, nu se poate aplica suspendarea sub supraveghere, conform art. 91 din Codul Penal, așa că sancţiunea urmează să fie executată în regim privativ de libertate, conform art. 60 C. P.. Deși decizia era definitivă, Elena Groșanu a găsit o cale de atac și a făcut contestație în anulare pe 30 iunie. Noua cauză se va judeca tot la Curte, în septembrie.
0 Comentarii