Produsele lactate, fructele de mare și băuturile sunt printre mărfurile alimentare cel mai frecvent vizate de frauda alimentară, potrivit datelor globale. Noi cercetări arată că, în principiu, aceleași alimente sunt afectate de frauda alimentară an de an.
Frauda cu alimente și băuturi este o problemă de mai multe miliarde de dolari. ONG-ul din sectorul privat, Alianța Transnațională pentru Combaterea Comerțului Ilicit (TACIT) estimează că pierderile din produse agroalimentare false, substandard sau ilegale costă industria alimentară globală până la 50 de miliarde de dolari pe an – și asta fără a număra pierderile asociate comerțului cu alcool fals.Organizația Mondială a Comerțului (OMC) spune că nu există o definiție legală unică a fraudei alimentare, ceea ce face problema și mai dificil de cuantificat.Dar o nouă cercetare publicată de Food Authenticity Network în parteneriat cu trei baze de date majore privind fraudele alimentare aruncă lumină asupra mărfurilor cel mai frecvent prezentate în rapoartele privind fraudele alimentare.
Elaborată de Selvarani Elahi MBE, cercetarea adună date de la FoodChain ID, HorizonScan și Safety HUD pentru a oferi o imagine reprezentativă a acestui fenomen global și a modului în care acesta afectează grupurile cheie de alimente.
Alimentele cele mai afectate de fraudă
Potrivit rapoartelor oficiale depuse pe tot parcursul anului 2024 (agregate prin datele HorizonScan și Safety HUD), băuturile, alimentele procesate, lactatele, fructele și legumele și cerealele au fost cele cinci mărfuri care au apărut în cel mai mare număr de rapoarte despre fraudă alimentară, în 2024.
Comparând asta cu datele din baza de date a fraudei alimentare FoodChain ID – care include un set mai larg de surse, cum ar fi publicații revizuite de colegi, știri și alerte de reglementare – fructele de mare, mierea, lactatele, mirodeniile și băuturile (inclusiv alcoolul) au fost prezentate în cea mai mare pondere a rapoartelor de fraudă alimentară în 2024.
În 2024, produsele lactate au fost constant printre cele mai vulnerabile categorii în materie de fraudă alimentară, ocupând fără excepție un loc în top 3, potrivit atât rapoartelor oficiale, cât și datelor colectate în baza FoodChain ID.
„Chiar dacă doar categoria „lapte și produse lactate” apare în mod constant în primele trei produse cu cele mai multe alerte, există un număr semnificativ de alte categorii care se regăsesc frecvent în top 10 în ambele surse analizate”, a subliniat Elahi.
Privind în perspectivă și analizând tendințele pe ultimul deceniu, se observă că multe dintre aceste produse sunt raportate în mod repetat pentru probleme legate de autenticitate și fraudă, ceea ce indică o vulnerabilitate persistentă în timp pentru aceste categorii.
Conform datelor colectate de FoodChain ID pe parcursul a 10 ani, fructele de mare (15%), carnea (11%), produsele lactate (11%) și băuturile (10%) au generat cel mai mare număr de semnalări privind suspiciuni de fraudă alimentară.
Totuși, cercetarea nu a numit aceste mărfuri „cele mai fraudate alimente din lume”; autorul afirmând că numărul mai mare de rapoarte se datorează, de asemenea, în parte și cu cât de riguros sunt testate unele tipuri de produse de autoritățile de reglementare și agențiile internaționale.
Cele mai comune tipuri de fraudă alimentară
Conform datelor colectate de FoodChain ID, frauda legată de originea vegetală și animală s-a remarcat drept cea mai întâlnită categorie în anul 2024, menținându-se pe aceeași poziție dominantă și în ultimii zece ani. Pe lângă aceasta, practica de diluare a produselor a fost identificată ca fiind o problemă recurentă, în timp ce utilizarea de ingrediente neautorizate sau improprii s-a clasat pe locul trei în topul metodelor frauduloase.
„În 2024, falsificarea originii produselor vegetale și animale a fost cel mai frecvent semnalată formă de fraudă alimentară, urmată de utilizarea unor substanțe interzise și de diluarea produselor”, a explicat Elahi. „Dintre aceste practici, introducerea de compuși periculoși în alimente prezintă riscul cel mai mare pentru sănătate, așa cum s-a văzut în trecut cu incidentele de contaminare cu coloranți Sudan în condimente sau melamină în laptele praf pentru sugari.”
Nevoia de date mai clare și mai cuprinzătoare
Raportul atrage atenția și asupra unui aspect îngrijorător: fraudele alimentare reprezintă doar o mică fracțiune din totalul problemelor de siguranță alimentară raportate de instituțiile de control. De fapt, doar în jur de 8% dintre notificările oficiale privind siguranța alimentelor au legătură cu frauda, iar în 2024 nu a apărut nicio sursă nouă de date la nivel oficial.
Elahi subliniază că, pentru ca monitorizarea fraudei alimentare să fie cu adevărat eficientă, mai multe autorități ar trebui să-și facă publice datele într-un format deschis, accesibil pentru toți actorii din lanțul alimentar.
Un alt obstacol major este lipsa unei definiții unitare a fraudei alimentare la nivel global, ceea ce complică eforturile de combatere a acestor practici ilicite. În prezent, fiecare guvern își definește conceptul în funcție de propria legislație și de prioritățile naționale. Unele state privesc frauda alimentară prin prisma calității produselor, altele se concentrează pe protecția consumatorilor, creând astfel un peisaj fragmentat.
Pentru a remedia această problemă, Comisia Codex Alimentarius din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului a lucrat la un ghid internațional dedicat fraudei alimentare. Acest document ar urma să includă o definiție clară, recunoscută la nivel global, și să stabilească șase tipuri principale de fraudă: adăugarea de substanțe, substituirea, diluarea, falsificarea, prezentarea înșelătoare și ascunderea intenționată a unor informații esențiale.
Documentul a fost trimis spre aprobare în noiembrie 2024, iar adoptarea oficială este așteptată în 2025. Scopul final este de a oferi atât industriei alimentare, cât și autorităților, instrumentele necesare pentru prevenirea, identificarea și combaterea fraudelor, protejând în același timp sănătatea publică și asigurând concurența corectă pe piață.
Care sunt categoriile alimentare cel mai des fraudate?
Conform datelor furnizate de Organizația Mondială a Comerțului, produsele lactate sunt adesea manipulate prin adăugarea de apă sau alte lichide ieftine pentru a crește artificial volumul și a reduce costurile de producție. O tehnică similară este folosită în cazul sucurilor de fructe, afectând atât calitatea, cât și siguranța produsului final.
Industria băuturilor alcoolice este, de asemenea, o țintă majoră pentru falsificatori. World Spirits Alliance estimează că, la nivel global, fraudele din acest sector generează pierderi fiscale de aproape 9 miliarde de dolari anual.
Condimentele se confruntă frecvent cu adaosuri de materiale de umplutură sau coloranți artificiali periculoși. Un exemplu este turmericul contaminat cu cromat de plumb, o substanță extrem de toxică pentru consumatori.
În industria fructelor de mare, frauda se manifestă prin substituirea speciilor valoroase cu unele mai ieftine sau prin etichetarea greșită a produselor, în care peștele de crescătorie este vândut ca fiind prins în sălbăticie.
Citește și:
- Ministrul Fechet e ferm: pensionara de lux a lui Chiriloiu trebuie să părăsească Direcţia Silvică Argeş
- Alegeri prezidenţiale! Fostul şef SIE Silviu Predoiu: „În primul guvern după Revoluţie aveam nouă şefi de promoţie”
Carnea este, la rândul său, vulnerabilă la substituție, așa cum s-a demonstrat în scandalul cărnii de cal, în care produse etichetate ca fiind de vită conțineau de fapt carne de cal.
Mierea este o altă categorie afectată, fiind frecvent diluată cu siropuri ieftine, cum ar fi siropul de porumb. De asemenea, originea sau tipul floral al mierii sunt uneori declarate fals, inducând consumatorii în eroare.
Nu în ultimul rând, uleiul de măsline se confruntă cu fraude prin amestecarea sa cu uleiuri de calitate inferioară, cum ar fi cel de floarea-soarelui sau de rapiță, reducând astfel valoarea nutrițională și autenticitatea produsului.
0 Comentarii