Web Analytics

Florian Ştefănescu-Goangă, fondatorul psihologiei experimentale în România

de | 17.11.2011 17:41 | Cultură

Florian Ştefănescu-Goangă s-a născut la 5 aprilie 1881 la Curtea de Argeş. A studiat cu Wilhelm Wundt la Leipzig, între anii 1908-1911, pentru obţinerea titlului de doctor. În teza sa de doctorat, cu titlul “Experimentelle Untersuchungen zur Gefühlsbetonung der Farben”, a cercetat tonalitatea afectivă a culorilor clasificate de el în „excitatoare” şi „calmante”. Teza sa a avut un impact mare în comunitatea internaţională, fiind publicată în Germania în 1911 şi 1964, în Franţa în anul 1932, în fosta URSS în 1940 şi în Statele Unite în anul 1972.

A creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia românească

Întors în ţară, a fost numit profesor la Universitatea din Cluj şi a devenit membru corespondent al Academiei Române în anul 1937. Preocupările sale au fost diverse, abordând atât teme din discipline mai aplicate, ca psihologia muncii, psihologia şcolară (ex. psihologia copilului; psihodiagnostic) şi psihologia clinică (ex. deficienţa mintală; psihodiagnostic), cât şi teme legate de discipline fundamentale (ex. psihologie socială). Ancorările sale ştiinţifice au fost mereu în mişcarea internaţională. Spre exemplu, psihologul american Terman a adaptat în 1916 pe populaţia americană testul psihologic Binet-Simon sub denumirea de testul Stanford-Binet. În 1937 acest test a fost din nou revizuit şi utilizat în Statele Unite sub denumirea de „Scala Terman-Merrill“. Florian Ştefănescu-Goangă a revizuit, completat şi adaptat în 1940 această variantă a testului pentru populaţia românească şi a pus-o în aplicare. Ca om de ştiinţă, Florian Ştefănescu-Goangă a creat un cadru paradigmatic care marchează psihologia românească până astăzi. Modelul profesorului Florian Ştefănescu-Goangă este acela că este nevoie să dezvolţi patru componente cheie ale cunoaşterii, toate ancorate internaţional și anume ”Generarea de cunoaştere prin cercetare avansată”, ”Transmiterea de cunoaştere prin activităţi didactice performante”,  ”Utilizarea cunoaşterii prin servicii inovative către comunitate” și  ”Diseminarea cunoaşterii prin publicaţii, inclusiv reviste şi edituri proprii”. Florian Ştefănescu-Goangă a înfiinţat în anul 1922 “Institutul de Psihologie Experimentală, Comparată şi Aplicată“, primul institut de psihologie experimentală din România, formând astfel o echipă valoroasă de psihologi experimentalişti, psihologia românească rămânând până astăzi pe un fundament riguros experimental. Argeșeanul a dezvoltat catedra şi disciplinele academice de specialitate și prin funcţiile publice pe care le-a avut, a fost subsecretar de stat la ministerele Instrucţiunei Publice în perioada 1936-1937 şi Educaţiei Naţionale în anul 1937, a depus un efort serios pentru introducerea psihologiei aplicate în instituţiile statului. Astfel, datorită eforturilor sale a fost introdusă fişa de observaţie psihologică în toate şcolile din România, au fost înfiinţate institute psihotehnice la Bucureşti şi Cluj, a fost organizat un serviciu psihologic în cadrul CFR etc.

Câţiva membri ai Mişcării Legionare au încercat să-l asasineze

De asemenea Ștefănescu- Goangă a fondat şi a condus „Revista de Psihologie”, apărută la Cluj între anii 1938-1949. Ca rector al universităţii clujene, Florian Ştefănescu-Goană a fost rectorul cu cele mai vaste realizări în perioada interbelică şi personalitatea care a fondat Psihologia Experimentală la Universitatea din Cluj. În privința conexiunilor politice, de remarcat este episodul când în seara zilei de 28 noiembrie 1938, în cadrul unei campanii mai ample de ameninţare la adresa oamenilor politici, câţiva membri ai Mişcării Legionare au încercat să-l asasineze pe profesorul Florian Ştefănescu-Goangă, rectorul Universităţii din Cluj. Atentatul nu a reuşit, profesorul fiind doar grav rănit. Florian Ştefănescu-Goangă şi-a asumat devreme că a fi intelectual presupune a te angaja în rezolvarea competentă a problemelor comunităţii. El a condus Uniunea Studenţilor Români, în 1902, în relaţie cu ministrul Spiru Haret, şi s-a pronunţat energic în favoarea democraţiei în realităţile româneşti de atunci. A găsit că partidele româneşti au nevoie de structurare şi a intervenit în dezbatere, în 1931, cu articolul “Noi orientări în organizarea partidelor”. S-a înscris în Partidul Liberal de atunci şi a fost numit subsecretar de stat în guvernul Tătărăscu.

A fost primul rector din Cluj ales în două legislaturi

Argeșeanul Florian Ştefănescu-Goangă a fost primul rector din Cluj ales în două legislaturi. În această calitate, în faţa valului legionar de la sfârşitul anilor ’30, Florian Ştefănescu-Goangă a pledat pentru protejarea studenţilor de infiltrările extremismului de dreapta şi pentru distanţarea studiilor universitare de înfruntările curente de pe scena politică. Teza sa, “politică până la poarta universităţii”, a fost adecvata reacţie la presiunile de înregimentarea extremistă a studenţilor, după cum aceeaşi teză avea să fie salutară în faţa acţiunilor de îndoctrinare comunistă a corpului universitar, de după 1945. Florian Ştefănescu-Goangă ştia foarte bine că implicarea societală, civică şi politică a intelectualului ţine de natura profesiunilor, dar, în numele unei bune înţelegeri a autonomiei valorilor, şi-a luat măsuri de prevenire a politizării învăţământului şi a reducerii valorii intelectuale la adeziuni politice. Studiul universitar de performanţă al studentului şi opera intelectuală a profesorului trebuie să fie prealabile şi de sine stătătoare, chiar dacă se pun în serviciul cauzelor publice. Politica, pe de altă parte, este o chestiune de datorie cetăţenească şi de maturitate, care au efecte dorite numai dacă stau pe soclul profesionalismului şi culturii. Aşa-zisului “apolitism”, în numele căruia intelectualul nu vrea să vadă sursa răului şi-şi justifică oportunismul, pe de o parte, şi, pe de altă parte, încercării de obţinere de gratificaţii universitare pentru activism politic, Florian Ştefănescu-Goangă li s-a opus, deopotrivă. Marius Ionel

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii