# După ce au terminat contractul de 26,7 milioane de euro cu Petrom, belgienii de la Envisan s-au apucat de o nouă lucrare la Oarja fără să aibă vreo autorizație de la nicio instituție # În ultimii ani, Envisan a primit amenzi de peste 3,2 miliarde de lei vechi. Nu puține sunt cazurile în care companiile din Vest venite să facă afaceri în România încearcă să facă profituri uriașe eludând legile și nepăsându-le sub nicio formă de reglementări, crezând probabil că România este o țară „bananieră” unde îți poți permite orice. Este și cazul sucursalei Pitești a firmei belgiene Envisan, cea care a ecologizat pe bani foarte grei din 2007 și până în acest an platforma Arpechim și care până acum a primit pe bandă rulantă amenzi de miliarde tocmai pentru încălcarea normelor și legislației de mediu.  Asta ca să nu mai vorbim de cele mai recent constatate probleme la un amplu control din luna octombrie al autorităților, când s-a constatat că Envisan efectua o construcție fără să aibă nicio autorizație.

Depoluatorul Envisan, amendat pentru… poluarea mediului cu 100.000 lei

În vara lui 2007, Envisan, sucursala de mediu a puternicului grup belgian Jan De Nul, câștiga licitația organizată de către Petrom  pentru „Eliminarea deșeurilor și ecologizarea haldelor de nămol aparținând Petrom SA-punct de lucru Arpechim”, valoarea estimată la vremea aceea a contractului fiind de 26,9 milioane euro fără TVA. Contractul includea și realizarea unei instalații de tratare a deșeurilor la Oarja, instalație funcțională din 2010.  O instalaţie unică de tratare a deşeurilor, care combină mai multe tehnici, printre care bioremedierea, centrifugarea, recuperarea uleiului, incinerarea nămolurilor şi epurarea apelor. Energia necesară pentru procesare este recuperată din deşeuri, în timp ce aburii generaţi sunt utilizaţi pentru a produce electricitate. Ca parte a contractului cu Petrom, a fost realizat și un incinerator de deșeuri, cu o capacitate de 10,85 tone/oră. În Argeș mai există un singur incinerator de deșeuri, la Holcim Câmpulung. Toate bune și… ecologice până aici, finalitatea investiției fiind una cât se poate de lăudabilă.
Numai că celor de la Envisan le-a păsat prea puțin ca lucrarea să fie făcută ca la carte. Și  neregulile au fost sancționate. Iar cea mai mare sancțiune este amenda de 100.000 de lei dată anul trecut de Garda Națională de Mediu cu ocazia unui control făcut anul trecut pe șantierul din Oarja al Envisan. Motivul amenzii usturătoare? Nerespectarea condițiilor autorizației integrate de mediu. „Au fost constatate depăşiri ale limitelor indicatorilor factorilor de mediu (apă, aer) analizaţi în raport de limitele stabilite prin autorizaţia integrată de mediu. Pe lângă sancţiunea aplicată, Garda Naţională de Mediu-Comisariatul Judeţean Argeş a stabilit măsuri de remediere a deficienţelor constatate şi a notificat APM Argeş privind demararea procedurii prealabile suspendării autorizaţiei integrate de mediu. Măsurile de remediere au fost realizate de SC Envisan NV, Belgia Sucursala Piteşti în termenele stabilite”, ne-a precizat comisarul-șef Elena Pană.

Zeci de tone de pământ excavate fără acord de mediu de la Oarja pentru acoperirea haldelor de la Arpechim

Iar neregulile comise de către cei de la Envisan sunt făcute cu bună știință, nu dintr-o necunoaștere… inocentă a legilor și reglementărilor românești. Cel mai elocvent exemplu? Excavările fără autorizație de la Oarja din primăvara acestui an. Mai precis, Envisan primise de la Primăria Oarja un aviz pentru scoaterea din circuitul agricol a unor terenuri din zona lacurilor 3 și 5 din comună, totul în scopul excavării de pâmânt de acolo pentru acoperirea haldelor de la Arpechim. Numai că cei de la Envisan au „uitat” să ceară și Acordul de mediu absolut obligatoriu de la APM Pitești. Și au excavat fără autorizație zeci de tone de pământ. Inițial, reprezentanții Envisan s-au dus la Agenția Regională pentru Protecția Mediului Pitești. Pe 26 aprilie, cei de la Envisan au făcut o solicitare către APM în care solicitau nu Acordul de mediu, ci… aprobarea cât mai rapidă a executării lucrărilor. Foarte rapid, pe 27 aprilie, Adriana Croitoru – directoarea adjunctă de atunci a instituției, le-a răspuns că pentru acele lucrări trebuie să solicite obținerea Acordului de mediu și să depună documentația aferentă în acest sens. Numai că cei de la Envisan – oameni grăbiți și dornici de profit cu orice preț – nu au ținut seama de acest răspuns clar, și au început să excaveze masiv chiar înainte de Joia Mare, gândindu-se probabil că autoritățile sunt prinse cu pregătiri de Paște și nu au timp de controale. Numai că oamenii din Oarja au avut reacție și s-a stârnit o revoltă în masă vizavi de acele excavări ilegale. Iar pe 2 mai, Comisariatul Regional Argeș a venit în control peste Envisan și i-a sancționat cu 60.000 de lei, dispunând și sistarea activității până la obținerea acordului de mediu. Strânși cu ușa și cu… amenzile, cei de la Envisan au strâmbat din nas și au depus în cele din urmă documentația la APM, iar pe 12 iunie au primit acordul de mediu.
În mod cert, luna mai a.c. nu a fost una cu noroc pentru Envisan. Pe 5 mai, un colaborator al lor a depus o plângere la APM în care sesiza faptul că solul de la Arpechim ar fi în continuare poluat și că decontaminarea a fost făcută doar la suprafață. Plângerea a ajuns inclusiv pe masa prefectului și de acolo la Direcția de Investigare a Fraudelor din cadrul IJP Argeș. Am solicitat săptămâna trecută la IJP Argeș mai multe detalii privind stadiul soluționării plângerii, însă până la ora închiderii ediției aceștia nu au catadicsit să ne răspundă.
Deși reprezentanții Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Pitești spun că nu sunt probleme și că probele de sol prelevate nu au indicat valori peste limitele legale, există mai multe semne de întrebare. În primul rând, probele de sol au fost efectuate de către un laborator acreditat RENAR și ales de către Envisan (legea permite acest lucru), existând suspiciunea inerentă a unui subiectivism în acest sens. În plus, nimeni nu are garanția că probele de sol au fost prelevate și de la adâncimi mai mari de 2-3 metri, pentru a avea siguranța că pământul nu mai este contaminat. Și asta cu atât mai mult cu cât anul trecut Envisan fusese amendată usturător pentru depășirea limitelor indicatorilor factorilor de mediu.

Deșeuri depozitate necorespunzător și recipienți de stocare fără etichete la Arpechim

Belgienii de la Envisan s-au „abonat” la amenzi și ilegalități. Deși fuseseră deja „arși” de două ori cu sancțiuni foarte mari, nu s-au potolit și au continuat să își bată joc de legile românești și mai ales – ceea ce este și mai grav – de protecția mediului. Iar în iulie a.c., Comisariatul Județean Argeș al Gărzii de Mediu i-a prins din nou cu neregulile mari cât… Arpechimul și le-a mai dat o amendă de 100.000 de lei pentru ”nerespectarea condiţiilor impuse în autorizaţia integrată de mediu (depozitare necorespunzătoare a deşeurilor pe amplasament, lipsa etichetării/marcării unor recipienţi de stocare deşeuri, impermeabilizare necorespunzătoare în unele zone a platformei de bioremediere)”, după cum ne-a precizat comisarul-șef Elena Pană (foto).

Primarul Bâlea de la Oarja le-a dat certificat de urbanism, deși nu avea acest drept

Culmea nepăsării și a insolenței celor de la Envisan a fost atinsă în octombrie a.c., când au fost „vizitați” într-un amplu control comun de Garda de Mediu, Agenția de Mediu, ISU Argeș, Inspectoratul de Stat în Construcții și Poliția Economică. Iar ceea ce se întâmpla acolo i-a lăsat fără cuvinte pe reprezentații instituțiilor de control.  Pe un teren de 2,6 hectare închiriat tot la Oarja de la o altă firmă, cei de la Envisan se apucaseră de o nouă lucrare – un depozit ecologic de deșeuri – fără să aibă nicio autorizație. Practic, cei de la sucursala Pitești a Envisan făcuseră săpături, excavaseră pământ și montaseră conducte cu de la sine putere. Iar sancțiunile au venit în valuri. Garda de Mediu i-a amendat cu 60.000 de lei pentru lipsa avizului de mediu pentru PUZ, dispunând și măsura  complementară de suspendare a lucrărilor de construcţii până la obţinerea actelor de reglementare din punct de vedere al protecţiei mediului. Inspectoratul de Stat în Construcții a amendat și el Envisan pentru că nu aveau autorizație de construcție, o altă sancțiune venind și de la ISU. Iar ca „bonus”, primarul Costel Bâlea a fost amendat cu 5.000 de lei pentru că dăduse certificat de urbanism pentru această lucrare, deși nu avea acest drept, Primăria Oarja neavând un arhitect sau un urbanist, în acest caz certificatul trebuind a fi eliberat de către CJ Argeș. Am încercat să îi luăm un punct de vedere și primarului Bâlea, însă în ciuda apelurilor noastre repetate acesta nu a răspuns la telefon.
Și de această dată, cei de la Envisan a trebuit să se conformeze, încercările lor de a eluda legea neavând succes. După cum ne-a declarat Adriana Croitoru (foto), Envisan a obținut avizul de mediu pentru PUZ în ceea ce privește noua lucrare, iar în prezent sunt pe cale de a obține și acordul de mediu, următorul pas pentru reglementarea lucrărilor.
Însă amenzile și numeroasele nereguli constatate în ultimii ani în ceea ce privește lucrările sucursalei Pitești a Envisan nu pot fi șterse cu buretele.

Ministerul Mediului, Petrom și Envisan refuză să comunice

Am dorit să aflăm mai multe detalii privind decontaminarea platformei Arpechim, inclusiv în ceea ce privește problemele și neregulile de acolo, atât de la Envisan, cât și de la Ministerul Mediului și Petrom. Însă, în ciuda adreselor noastre oficiale trimise în repetate rânduri încă din luna a.c., toate aceste foruri nu au dat nici cel mai mic răspuns, dovedind o opacitate și o lipsă de transparență care nu fac deloc bine, mai ales că nu era vorba de niște informații strict secrete.

Statul român ar putea plăti cele 26,7 milioane de euro pentru decontaminarea Arpechim

Secretomania autorităților este bizară, mai ales ca este vorba de zeci de milioane de euro cheltuite pentru decontaminarea unei rafinării ce nu mai este funcţională de mai bine de doi ani. Suma uriașă de 26,7 milioane de euro plătită de Petrom celor de la Envisan pentru decontaminarea Arpechim ar putea fi recuperată în cele din urma de la statul român. Și asta pentru că la privatizarea Petrom în 2004, statul român s-a angajat să plătească decontaminările ecologice istorice pentru Petrom, în perioada 2005-2019. La începutul lui 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe care ar urma să le recupereze de la stat la 1,707 miliarde de lei (511 milioane euro), ceea ce reprezintă peste trei sferturi din prețul încasat de stat la privatizarea companiei. La sfârșitul lui 2011, grupul austriac OMV – acționarul majoritar de la Petrom – a deschis acțiune împotriva statului român la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris, solicitând 91,6 milioane de lei (aproximativ 22 de milioane de euro), pentru că a efectuat lucrări de ecologizare pe care s-ar fi cuvenit să le plăteasca România. Potrivit plângerii, Petrom a plătit decontaminarea, dar statul nu i-a rambursat banii. Lucrările pentru care OMV Petrom cere 91,6 milioane de lei de la statul român la Curtea de Arbitraj au fost derulate în 2009-2010 și au vizat  decontaminarea unor terenuri de la combinatul chimic Doljchim și la rafinăria Petrobrazi, ambele unități fiind deținute de OMV Petrom. O plângere similară ar putea fi făcută și în cazul decontaminării de la Arpechim, rafinărie închisă în urmă cu doi ani și opt luni.
Material realizat de Denis Grigorescu