# Foaie verde e de rău cu proiectele culturale finanţate sub Tecău (episodul 4)  # O parte dintre obiectivele turistice argeșene filmate de Mihail Oprescu în 2014 se repetă și în 2015, evident pe alți bani  # Deși în proiect se vorbește de finanțarea unei activități non-profit, omul cu drona a postat video-clipul pe You Tube pentru a genera venituri din accesarea lui

Revenim cu un alt proiect cultural controversat, finanţat prea ușor și prea generos de la bugetul Consiliului Judeţean în 2014 și 2015, sub mandatul de pomină al președintelui Florin Tecău. Este vorba de proiectul „O călătorie vizuală de sus, pe plaiuri argeşene”, plătit doi ani la rând cu suma totală de 32.000 lei și în cadrul căruia au fost filmate cu drona mai multe obiective turistice din Argeş. Câteva lucruri scârțâie însă. Unele obiective filmate în 2014 se repetă și în 2015, de unde rezultă cam aceeași ciorbă artistică, plătită însă de două ori. A doua mirare vizează faptul că deși clipurile lui Mihail Oprescu sunt finanţate de CJ Argeș, sigla instituției nu apare pe nicăieri, deși era condiție în contractul de finanțare. Iar a treia ciudățenie, deși potrivit contractului de finanţare, e vorba de activităţi nonprofit, totuși omul cu drona scoate bani frumoşi de pe Internet, din publicitate, cu filmările respective.

Doi ani la rând, în 2014 şi 2015, Consiliul Judeţean Argeş a finanţat proiectul „O călătorie vizuală de sus, pe plaiuri argeşene”. Proiectul prevedea realizarea unor fotografii şi filmări aeriene cu drona, în diferite colţuri ale judeţului. Potrivit contractului de finanţare încheiat pe 12 noiembrie 2014, între finanţator, în speţă Consiliul Judeţean şi beneficiar, respectiv Mihail Oprescu, urmau să fie realizate videoclipuri şi fotografii, în perioada 12 noiembrie – 10 decembrie 2014, în municipiile Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, în oraşul Mioveni, la Mănăstirea Curtea de Argeş şi la Mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung. Finanţarea nerambursabilă de 26.000 de lei de la Consiliul Judeţean era distribuită astfel: 14.912 lei – echipamente, 11.000 lei – servicii şi 88 lei – costurile transportului, care în total se ridicau la suma de 8.000 lei. Cum la capitolul echipamente nu se detaliază și în ce anume constau acestea, nu putem ști dacă CJ i-a cumpărat lui Mihail Oprescu inclusiv drona. Sau nu. Cert e că valoarea totală a proiectului a fost de 97.711 lei, din care, după cum spuneam, 26.000 de lei au venit de la Consiliul Județean, 10.000 lei au reprezentat contribuţia beneficiarului Mihail Oprescu și restul de 61.711 lei au provenit din sponsorizări.

Filmări în reluare în patru oraşe şi la două mănăstiri

În anul următor, 2015, acelaşi proiect a fost finanţat de la bugetul judeţean cu încă 6.000 lei. Potrivit contractului de finanţare încheiat pe 6 iulie 2015, din banii respectivi urmau să fie asigurate transportul – 2.000 lei şi serviciile – 4.000 lei. Valoarea totală a acestui al doilea proiect s-a ridicat la suma de 68.821,87 lei, din care 6000 lei au venit de la CJ Argeș, iar contribuţia proprie a beneficiarului Mihail Oprescu a fost de 62.821,87 lei. Conform proiectului, urmau să fie fotografiate şi filmate cu drona 38 de obiective turistice din Argeş (mănăstiri, lacuri, baraje, muzee, localităţi). Numai că unele dintre acestea fuseseră deja filmate în anul anterior, e vorba de Piteşti, Câmpulung, Curtea de Argeş, Mioveni și mănăstirile Curtea de Argeş şi Negru Vodă, așa că nu se mai justifica imortalizarea lor încă o dată, cu drona.  Dar în fine. De data asta au fost filmate de sus oraşele Ştefăneşti şi Costeşti, Mănăstirile Slănic, Aninoasa, Corbii de Piatră, Cetăţuia – Negru Vodă, Cotmeana, Nămăieşti, Dragoslavele, Glavacioc, Robaia, Trivale, Vieroşi, Antoneşti, Valea, Tutana, ruinele Bisericii Sân Nicoară din Curtea de Argeş, Barajul Vidraru şi statuia lui Prometeu, barajele Pecineagu, Râuşor – Voina, Cheile Vâlsanului, Rezervaţia naturală fosiliferă Suslăneşti, calcarul de la Albeşti, Cascada Capra, lacurile Zarna şi Învârtita de la Nucşoara, Vila Florica, Muzeul Goleşti, Muzeul Judeţean Argeş, Colecţia Muzeală a Mănăstirii Curtea de Argeş şi Colecţia Mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung. Costurile realizării unui videoclip au fost fixate la 440 de lei, iar ale unei fotografii, la 26,40 lei.

Clauzele contractului de finanţare, încălcate

Deşi acest proiect a fost printre puţinele, dacă nu chiar singurul care a promovat cu adevărat Argeşul şi obiectivele sale turistice, clauzele contractului de finanţare nerambursabilă de la bugetul public au fost totuşi încălcate. Potrivit contractului,  beneficiarul, în speţă Mihail Oprescu, avea obligaţia să promoveze imaginea CJ Argeş prin expunerea siglei instituţiei pe materialele realizate în proiect. Numai că, în filmuleţele realizate, sigla Consiliului Judeţean lipseşte cu desăvârşire. De asemenea, printre clauzele contractului încheiat în 2015, se specifica foarte clar că finanţatorul, respectiv Consiliul Judeţean, trebuia să penalizeze cu 20% din valoarea finanţării beneficiarii care nu promovau imaginea instituţiei. Ba mai mult, o altă clauză stipula că beneficiarul nu poate publica informaţii şi rezultate ale serviciilor executate fără consimţământul scris al instituţiei finanţatoare. Cu toate acestea, filmuleţele realizate pe plaiurile argeşene și finanțate generos de CJ au ajuns pe Internet, mai exact pe canalul You Tube, generând profit constant pentru… omul cu drona. Și vă explicăm cum și de ce.

Videoclipurile finanţate de CJ, generează profit pentru omul cu drona pe cea mai mare reţea de publicitate din lume

Deşi finanţarea nerambursabilă primită de la CJ Argeş era destinată unor activităţi nonprofit de interes general, iată că videoclipurile scot profit din publicitate, pe Internet. Mihail Oprescu, beneficiarul finanţărilor de 32.000 de lei de la bugetul judeţean, a postat pe Internet câteva din filmuleţele realizate în cadrul proiectului. Clipurile au ajuns pe site-ul You Tube – subdiviziune a Google – unde Oprescu deţine un cont de utilizator. Clipurile îi aduc lui Mihail Oprescu niscaiva bănuţi în portofel, prin intermediul Google Ad Sense, cea mai mare reţea de publicitate din lume. Prin această aplicaţie, proprietarii de site-uri înscrişi în program pot afişa diferite reclame de tip text, imagine sau video. Aceste reclame sunt administrate de Google şi generează venituri fie din click-uri, fie din afişări. Cert este că, în momentul în care un vizitator al site-ului You Tube accesează filmuleţele realizate în Argeş, se activează automat programul Google Ad Sense, generând venituri din publicitate.
Am încercat să luăm legătura pentru un punct de vedere şi cu Mihail Oprescu, beneficiarul finanţărilor nerambursabile de la CJ, destinate filmărilor cu drona. „Îmi cer mii de scuze, dar până joi sunt prins cu nişte filmări. Vă mulţumesc pentru înţelegere!”, ne-a transmis însă acesta, prin intermediul unui mesaj.
Iustina Harco-Burcea