# Declară preşedintele Tribunalului Argeş, Valerica Vîrtopeanu

Cu o vechime de 23 de ani în magistratură, președintele Tribunalului Argeș, Valerica Vîrtopeanu, ne-a prezentat, într-un interviu acordat săptămânalului nostru, situația justiției la nivelul Argeșului și a problemelor pe care le întâmpină instanțele județului în acest moment. Valerica Vîrtopeanu este unul dintre cei mai experimentați magistrați din județ, fiind judecător la Judecătoria Pitești din 1991 până în 1998, iar de atunci și până în prezent la Tribunalul Argeș, unde a îndeplinit mai multe funcții de conducere.

„Încărcătura medie de dosare la Tribunal a fost de 652 de cauze per judecător”

# Cum a decurs activitatea Tribunalului în 2014? S-a schimbat ceva faţă de anii trecuţi, s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit situaţia? Cum stați cu privire la numărul de dosare avute comparativ cu celelalte instanțe din țară?
– Volumul de activitate în anul 2014 a fost de 20.213 dosare, în scădere față de anii anteriori când s-a înregistrat un volum de activitate de 29.846 dosare în 2013 și respectiv 35.916 dosare în anul 2012. Structural, pe secții, situația se prezintă astfel: secția penală cu 4.278 de dosare, secția civilă cu 11.233 dosare și secția pentru conflicte de muncă și asigurări sociale cu 4.702 dosare. Încărcătura medie pe judecător, la nivelul instanței a fost de 652 cauze, iar defalcat pe secții 713 în penal, 562 în civil, 940 conflicte de muncă. Într-un clasament realizat pe baza volumului de activitate înregistrat în cadrul tribunalelor din țară, indicator calculat pe baza datelor aferente tribunalelor împreună cu instanțele arondate acestora, Tribunalul Argeș se regăsește pe poziția a VIII-a. Din punct de vedere al indicatorilor de operativitate și variație a stocului, Tribunalul Argeș a ocupat poziția a V-a în ceea ce privește operativitatea. Astfel, Tribunalul Argeș cu instanțele arondate se numără printre primele 10 instanțe din țară, fiind devansat de tribunale aflate în cele mai importante orașe ale țării.

„La nivelul Tribunalului Argeș niciun magistrat nu a fost sancționat disciplinar de către Consiliul Superior al Magistraturii”

# Care este relația magistrat-avocat? Sunt și avocați care se plâng de prestația și de soluțiile unor judecători?
– Colaborarea cu avocații Baroului Argeș s-a desfășurat corespunzător programului de lucru al instanței și regulamentelor în vigoare. Există o colaborare constantă pe probleme comune în activitatea de înfăptuire a justiției, iar menținerea unor raporturi profesionale este atât posibilă cât și necesară. Este normal ca unii avocați să fie nemulțumiți de soluțiile unor judecători, însă aceștia au la îndemână instrumente legale pentru a le contesta, cu atât mai mult cu cât „numai una dintre părți poate câștiga”, evident în detrimentul celeilalte.
# Corupția în rândul magistraţilor este un subiect la modă, raportându-ne la faptele reale din ultimul timp. Cum credeţi că s-a ajuns ca acest fenomen să se extindă şi în rândul magistraţilor şi ce credeţi că ar trebui făcut?
–  Este real că în raportul MCV au fost sesizate și remarcate și cazurile de corupție în cazul magistraților, această corupție fiind definită ca fiind o formă corozivă, totuși la nivelul anului 2014 doar un număr de 23 de judecători, între care magistrați de la ÎCCJ și 12 procurori au fost puși sub acuzare pentru fapte de corupție. Această cifră nu reflectă o creștere a fenomenului de corupție și nu naște ideea de generalizare. Chiar dacă cazurile sunt izolate, această problemă nu trebuie neglijată, sens în care, fiecare magistrat ar trebui să evite să aibă relații extinse cu persoane implicate din domeniul politic, afaceri.
# Câți judecători au fost sancționați disciplinar anul trecut și pentru ce motiv?
– La nivelul Tribunalului Argeș niciun magistrat nu a fost sancționat disciplinar de către Consiliul Superior al Magistraturii, singurul organism abilitat de lege să aplice astfel de sancțiuni.
# Judecătorul Irina Lazăr a fost în vizorul Consiliului Superior al Magistraturii pentru  comportamentul din sala de judecată, se vehiculează că este și în atenția DNA. Cum comentați dvs. acest subiect?
– În ceea ce privește acțiunea disciplinară exercitată de Inspecția Judiciară, după cum a relatat și presa locală, aceasta a fost respinsă de Secția de judecători în materie disciplinară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, soluția fiind menținută și de ÎCCJ, și nu a vizat comportamentul din sala de judecată al doamnei judecător, ci motivarea unei hotărâri. În ceea ce privește a doua parte a întrebării, judecătorii și procurorii nu își pot exprima părerea cu privire la probitatea profesională morală a colegilor lor.

„Cea mai mare condamnare pe care am dat-o a fost de 25 de ani în cazul unui tată care își violase fiica”

# Ați fost președinte a secției penale a Tribunalului. Care este cea mai mare sentință ca număr de ani pe care ați acordat-o. Care este speța care v-a marcat cel mai mult prin tragica ei poveste?
– Sunt judecător de 23 de ani, iar de 17 ani soluționez doar cauze penale. Până la ocuparea funcției de președinte, am fost timp de un an vicepreședinte și anterior președinte al secției penale. M-au impresionat în principal, cauzele în care victime erau minori. Cea mai mare condamnare pe care am dat-o a fost de 25 de ani într-o cauză în care tatăl și-a violat propria fiică de opt ani, care a rămas cu puternice traume fizice și psihice, soluție care a rămas definitivă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
# Cum caracterizați situația de la Judecătoria Câmpulung mai ales că dvs. monitorizați activitățile de acolo?
– Primele verificări au fost efectuate la Judecătoria Câmpulung în luna aprilie 2014 și au fost finalizate printr-un raport privind eficiența managerială și modul de îndeplinire a atribuțiilor ce decurg din legi și regulamente de către judecătorii cu funcții de conducere. Cu această ocazie au fost constatate anumite deficiențe, iar cu privire la modul de remediere s-au efectuat verificări după șase luni. Întrucât s-a constatat că m-am implicat în coordonarea activității Judecătoriei Câmpulung, apreciind că reprezint un factor de echilibru care a contribuit la desfășurarea în bune condiții a activității instanței s-a dispus ca pe o durată de un an să monitorizez activitatea acestei instanțe, proces care se află în derulare. În baza constatărilor efectuate până în prezent, apreciez că situația s-a îmbunătățit sub toate aspectele.

„Cred că nu se impune desființarea Judecătoriei Topoloveni”

# S-a vorbit și de faptul că Judecătoria Topoloveni ar fi putut fi desființată, în ce stadiu se află aceasta?
– Au fost inițiate demersuri de către Ministerul Justiției în acest sens, din cauza volumului redus de activitate, însă acest proiect a fost respins de către Parlament, acordându-se prioritate accesului la justiție, respectiv „justiția aproape de cetățean”. Cred că nu se impune desființarea acestei instanțe având în vedere că există un volum optim de activitate raportat la numărul de judecători. În plus, prin desființarea acestei instanțe, justițiabilii ar fi obligați să parcurgă distanțe foarte mari pentru a ajunge la instanțele care vor prelua localitățile arondate în prezent Judecătoriei Topoloveni.
# Care ar fi cele mai mari sacrificii pe care le face un judecător?
– Este adevărat că a fi magistrat în actuala conjunctură socio-economică, presupune
și „vocația” de a fi predispus la sacrificii, cu deosebire în relațiile interumane de familie. În acest sens, am observat că magistrații acordă prioritate îndeplinirii atribuțiilor profesionale în detrimentul familiei deoarece un judecător consacrat se rupe practic de viața socială și cotidiană pentru că profesia și îndeplinirea atribuțiilor specifice îi determină la un comportament închis care nu se poate adapta tot timpul la o viață socială normală. Un judecător își asumă riscuri majore, uneori viața fiindu-i periclitată.
Alex Vlaicu