Federația “Coaliția pentru educație”: Sărăcia, izolarea, marginalizarea, asociate cu o educație deficitară, cresc riscul fragilizării democrației

Democrația nu este un ideal, ci o valoare fundamentală pe care este nevoie să o trăim și să o cultivăm în fiecare zi, iar sistemul de învățământ are un rol esențial în acest sens. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale ne arată cât de urgentă este actualizarea sistemului de educație din România, care ar trebui să contribuie la formarea unor cetățeni activi și responsabili, capabili să ia decizii informate și să aibă o viață împlinită, într-o societate democratică.

Sistemul de educație nu răspunde nevoilor și provocărilor societății actuale. Sărăcia, izolarea, marginalizarea, asociate cu o educație deficitară, cresc riscul fragilizării democrației – democrație câștigată cu sacrificii uriașe în 1989. Probleme cronice, precum analfabetismul funcțional, adâncirea inechităților, lipsa competențelor relevante și vulnerabilitatea la dezinformare persistă din cauza lipsei reformelor reale.

Potrivit unui studiu recent, peste două treimi dintre tinerii români cred că țara merge într-o direcție greșită și doar jumătate consideră democrația o formă bună de guvernare. Aceasta reflectă necesitatea ca sistemul de învățământ să formeze cetățeni activi și responsabili.

Coaliția pentru Educație face un apel la autorități și la toți actorii implicați să prioritizeze elevii și tinerii și să accelereze reformele curriculare amânate în ultimii șapte – opt ani. Menținerea status quo-ului pentru păstrarea liniștii sociale adâncește inechitățile și perpetuează ineficiența unui sistem educațional anacronic. 

Este imperativ să nu mai fie amânate reforma curriculară, ce include planurile-cadru pentru liceu, reformă blocată în aceleași programe de acum 25 de ani. De asemenea, este necesar să fie operaționalizate și corelate profilul profesorului și profilul absolventului, acesta din urmă incluzând cetățenia activă, etica și responsabilitatea. Aceste obiective nu pot fi atinse fără un curriculum flexibil, relevant pentru viața reală și interesele elevilor, centrat pe competențe și valori; profesori mai bine pregătiți; precum și strategii coerente de finanțare și investiții în educație – aspecte pe care Coaliția pentru Educație le susține în Manifestul său. 

Este momentul ca împreună – autorități și instituții publice, ONG-uri și comunități locale – să găsim calea și curajul de aduce mai multă echitate și relevanță în educație și să susținem decizii și politici publice bazate pe date. O educație care să contribuie la formarea unor cetățeni informați, activi și responsabili este calea potrivită pentru a consolida democrația și pentru a proteja viitorul țării, după cum ne arată o serie de studii recente și ultimele evenimente. 

Conform unui raport publicat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile în 2024, nivelul de încredere al tinerilor în organizațiile neguvernamentale (ONG-uri) este de 73%, ceea ce arată că aceștia văd în ONG-uri un partener credibil pentru schimbare. Această încredere poate fi un catalizator important pentru reformarea sistemului educațional, dacă este valorificată prin colaborare și dialog constructiv. 

Ce ne arată cifrele unor studii publicate în 2024:

• Potrivit studiului „Tinerii din România în anul electoral 2024” realizat de IRES, 68% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 35 de ani consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită. De asemenea, 9 din 10 tineri declară că nu au încredere în Guvern și Parlament.
• „Studiul asupra tinerilor din România 2024” publicat recent de Fundația Friedrich-Ebert România, relevă că 55% dintre tineri consideră democrația o formă bună de guvernare, iar 50% o preferă oricărui alt tip de guvernare. Cu toate acestea, 25% dintre tineri sunt de acord că dictatura poate fi o formă de guvernare mai bună decât democrația în anumite situații.

Școala și cadrele didactice au un rol esențial în promovarea valorilor democratice și în prevenirea radicalizării. Ori, este îngrijorător faptul că, mai mult de o treime din profesorii de educație socială incluși în studiul “Educația civică în România” din 2024 consideră că țara noastră ar avea beneficii într-un scenariu cu un conducător puternic ce ignoră mecanismele democratice. În plus, același studiu ne arată că, dintre respondenți, profesorii mai tineri tind să aibă opinii favorabile unor forme de conducere nedemocratice.

De exemplu, în rândul celor mai tineri dintre profesorii de educație socială (în vârstă de 35 de ani sau mai puțin), 56% susțin poziția conform căreia România ar beneficia de prezența unui conducător ce ignoră instituțiile/mecanismele democratice, față de 36% în categoria de vârstă 36-50, respectiv 47% în cazul respondenților de peste 51 ani.

Putem combate declinul culturii civice printr-o formare corespunzătoare a tinerilor și în liceu și universitate, dar și prin pregătirea adecvată a profesorilor, concluzionează același studiu. De asemenea, este esențial ca pregătirea profesorilor și directorilor de școli să includă dezvoltarea abilităților de colaborare, pentru a crea un climat educațional care susține cooperarea și dezvoltarea elevilor. Aceste schimbări trebuie să vizeze nu doar curriculum-ul, ci și metodele de predare și atmosfera școlară, pentru a contribui cu adevărat la o educație centrată pe elev.

Pentru a sprijini fiecare copil și adolescent din România este nevoie să investim mai mult acolo unde sunt nevoi mai mari. Transformările tehnologice și sociale rapide, necompensate cu sprijin suplimentar, adâncesc inechitățile din sistem și cresc riscul radicalizării tinerilor, mai ales a celor provenind din medii dezavantajate. Lipsa unui climat educațional sigur, incluziv și lipsa unor modele pozitive pot accentua vulnerabilitatea elevilor.

Citește și:

• O nouă campanie iniţiată de ziarul nostru: „Fără bullying în şcolile argeşene!”. Deţinuţii de la Penitenciarul Mioveni le vorbesc elevilor despre consecinţele infracţionalităţii
• „Minunea de a fi”, o carte a ÎPS Calinic despre 20 de minuni ale vieţii
• Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (23). Ex-prefectul Emanuel Soare: „Documentele înregistrate la Prefectură se găsesc, dar aici depinde de coloana vertebrală a şefului de instituţie”

Nu în ultimul rând, ne putem inspira de la alte țări, precum Marea Britanie, care a introdus măsuri eficiente în școli cum ar fi evaluarea riscurilor de radicalizare în cadrul comunităților școlare, formarea cadrelor didactice pentru a recunoaște semnele de radicalizare și a răspunde corespunzător, precum și implementarea unor politici și proceduri clare pentru gestionarea acestora. Prin astfel de măsuri, instituțiile publice joacă un rol activ în identificarea și prevenirea radicalizării, contribuind astfel la siguranța națională.

Despre Federația Coaliția pentru Educație

Fondată în 2015, Coaliția pentru Educație reunește 20 de organizații neguvernamentale active în domeniu și susține dezvoltarea școlii în care fiecare vrea și poate să își împlinească potențialul.