Pe 28 iunie, la București se inaugurează noul sediu Groupe Renault România. Un sediu spectaculos, pentru 3.200 angajați, aflat chiar la intrarea în Capitală, așadar foarte convenabil și pentru cei care vin din Pitești. Pe 2 iulie se împlinesc 20 de ani de la privatizarea de succes a Dacia. Două „borne” speciale pentru Dacia, cea mai mare și de succes companie din România. După 20 de ani, ca să îl parafrazez pe Dumas, Dacia e un actor-cheie al economiei românești. Un actor ce asigură, direct și indirect, prin furnizorii săi, locuri de muncă pentru peste 200.000 de oameni. Iar dacă Argeșul este la ora actuală unul dintre județele de top ale țării, acest lucru se datorează în procent covârșitor Dacia și angajaților săi. Și se mai datorează cuiva, unei persoane care de mai bine de doi ani și jumătate nu mai este printre noi, regretatul Constantin Stroe. Fără eforturile uriașe și insistențele lui Constantin Stroe pe tot parcursul procesului de privatizare a Dacia, nu știu ce s-ar fi ales de uzina de la Mioveni și de toată zona. Foarte probabil, Argeșul ar fi fost Valea Jiului 2, un județ înapoiat economic și cu o rată a șomajului înfiorătoare. Pentru că – să recunoaștem – Dacia și investițiile de miliarde de euro ale Renault au schimbat configurația orașului Mioveni și a Argeșului și la propriu și la figurat. Au dinamizat totul, au atras zeci de furnizori de top cu alte investiții de multe sute de milioane de euro. Într-un județ în care parlamentarii, politicienii locali și șefii de instituții publice sunt interesați doar de sinecure și nu au făcut nimic pentru atragerea de investitori majori în Argeș, Dacia e un exemplu fericit și ce trebuie urmat și de alții. Pentru că – haideți să fim sinceri! – mediul politic și administrativ din Argeș nu are nici cel mai mic merit în succesul spectaculos al Dacia.
Grație uzinei de la Mioveni, Argeșul e un fel de Dacia Felix. Pentru că Dacia e un brand internațional, mașinile produse la noi în județ se vând cu succes în zeci de țări. Și mai e ceva: salariile la Dacia sunt cu mult peste medie, sunt salarii normale, salarii mult mai mari decât salariile de mizerie (în general minimum pe economie) oferite de sute și sute de companii private din Argeș. De ce? Pentru că managerii de la Dacia și, implicit, Renault au înțeles că nu poți avea performanță și rezultate dacă oamenii nu sunt plătiți bine. Și rezultatele se văd.
Și dacă Dacia merge ca pe roate la ora actuală, meritul prioritar îl au angajații de acolo. Cei peste 18.000 de angajați ai Dacia și Renault România, care în cele mai multe cazuri se trezesc cu noaptea în cap, fac naveta, sunt profesioniști impecabili și trec peste orice oboseală și necaz pentru a fi mai buni zi de zi.