# Cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO, pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș s-a blindat cu termopane # „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declară ÎPS Calinic, deși sunt voci care susțin că dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal

În 1991, Mănăstirea Curtea de Argeș, construită între 1515-1517 de Neagoe Basarab și restaurată începând cu 1875, de către arhitectul francez Lecomte du Nouy, a fost propusă, împreună cu alte câteva sit-uri din România, pentru a intra în lista UNESCO, unde țara noastră are deja șase obiective. La finele acestui an, vom ști care dintre aceste propuneri vor ajunge în patrimoniul mondial al umanității. Ce șanse are cel mai frumos obiectiv turistic al Argeșului să se vadă pe această listă, nimeni nu îndrăznește să spună. De ce? Pentru că speranța moare ultima. Realitatea e însă că în cei 26 de ani de la momentul propunerii monumentului pentru lista UNESCO și până în 2017, când are loc evaluarea finală, monumentul istoric de importanță națională de la Curtea de Argeș, s-a procopsit, printre altele și cu termopane. O nimica toată, din punctul de vedere al ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului. Care nu uită să adauge că, dacă Mănăstirea va rata intrarea în lista UNESCO, nu termopanele vor fi cauza, ci intervențiile majore aduse monumentului în urmă cu mai bine de două secole.

Cea mai nouă „upgradare” a monumentului o reprezintă cele două uși mari de termopan, decorate cu două cruci pe geamul parțial sablat, uși care le dublează pe cele originale, chiar la intrarea în mănăstirea Curtea de Argeș. Un artificiu care completează suita îl reprezintă geamurile cu tâmplărie termopan maro, montate anterior pe interiorul tuturor ferestrelor cu vitralii, artificiu despre care Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului spune că n-ar fi chiar recent, dar nici prea vechi, fără să precizeze exact când a fost montat. Am încercat să deslușim misterul apariției termopanelor, mai întâi de la preotul care slujește în mânăstire.
„Nu știu exact de când sunt, dar acum avem mult mai puțin condens. Ele au caracterul de provizorat, asta este clar, până când se vor găsi soluții, inclusiv la vitralii, care sunt într-un stadiu avansat de degradare. Pentru că aici sunt fluctuații de temperatură și atunci ele au menirea de a menține o oarecare temperatură. Spre exemplu, în anotimpurile reci, în biserică rămân undeva la 16 grade, iar afară știm că poate scădea temperatura și sub 0 grade. Spre exemplu. Ușile originale nu se pot închide și deschide tot timpul, la fluxul de turiști care există și, vă dați seama, dacă n-ar fi aceste uși, în momentul în care intră curenții de aer de afară, gândiți-vă ce se întâmplă. E, uneori, o diferență de temperatură de peste 20 de grade”, ne-a explicat părintele care slujește în mânăstire, care, pentru date oficiale, ne-a îndrumat să cerem lămuriri arhiepiscopiei.

„După slujbă ne apucau niște dureri îngrozitoare din cauza curentului”

Cu aceste argumente ne întrebăm și noi cum a reușit mânăstirea să reziste sute de ani fără aceste termopane.
Contactat de Jurnal de Argeș, Înalt Prea Sfințitul Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, spune că una din rațiunile pentru care ele s-au montat e legată de faptul că slujbele se țineau în curent, ceea ce a atras mai multe plângeri din partea enoriașilor.
„Ușa aia a fost pusă din cauza curentului. La ușa aceea mare din metal nu se poate umbla și vine curent. Toată lumea se plângea de curent, iar acesta este un mijloc artificial care nu a deranjat cu nimic, nu a afectat nimic și, oricând, termopanul poate fi scos afară. S-au pus termopane numai după ce au reclamat  credincioșii,  adeseori, că e curent. Slujba n-am putut să o oprim acolo, că iarăși sunt probleme. Și pe noi, când veneam la slujbă, acolo, după slujbă ne apucau niște dureri îngrozitoare din cauza curentului. Au fost puse nu din alte motive, decât pentru a proteja sănătatea credincioșilor la Biserică. Acum, mutându-se slujba la catedrala nouă, acestea, care au fost puse preventiv și provizoriu, se iau. Cum se intră în restaurare se elimină, absolut, ca întotdeauna, tot ce s-a adăugat în timp,  provizoriu, nu-i nicio problemă”,  a declarat, pentru Jurnal de Atrgeș, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Ulterior, ÎPS Calinic a revenit și a nuanțat, adăugând că cel mai important argument care a stat la baza acestei decizii ad-hoc ar fi fost stoparea prafului rezultat în timpul lucrărilor de restaurare a pieței din fața catedralei.
„Acolo s-a făcut restaurarea pieței de dinafara bisericii lui Neagoe Basarab și meșterii de acolo, făcându-se praf mult, fiindcă au fost schele făcute până în vârful turlelor, au cerut ca să prevină intrarea prafului în biserică. Ăsta a fost motivul principal, pentru că v-am spus, se făcea și curentul acesta care intra din afară, înăuntrul bisericii. Am avut mai multe plângeri de la enoriași. Acum, restaurarea pieții este pe final. Când se va termina anul acesta, se scot termopanele”, a mai declarat arhiepiscopul de Argeș și Muscel.

ÎPS Calinic: „Nu termopanele sunt de vină, ci altele”

Una peste alta, montarea termopanelor s-a făcut fără niciun proiect sau aviz de la Ministerul Culturii. Sunt voci care spun că „dotarea” cu termopane taie orice șansă de a mai vedea Mănăstirea Curtea de Ageș în patrimoniul umanității (Lista Patrimoniului Mondial). Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului spune însă că o eventuală ratare a listei UNESCO n-ar avea legătură cu termopanele, ci cu intervențiile de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20, când s-a modificat înteg ansamblul.
„Nu termopanele sunt de vină, ci altele (…). Specialiștii de la Monumente Istorice au spus că arhitectura originală a fost schimbată total la restaurările din secolul 19. Mai ales de aceasta s-au legat ei, că nu mai păstrează un element constitutiv foarte important pentru declararea UNESCO și, atunci, s-a amânat pentru o vreme, ca să facă cercetări, mai depinde din ce zonă ești și ce simpatii sunt pentru anumite monumente, ce evlavie ai, cum s-ar spune într-un limbaj mai potrivit nouă (…). Dumnealor, de la UNESCO, au văzut ceea ce s-a adăugat. În ceea ce privește stuctura în sine, de arhitectură, este monument apt de UNESCO, în ceea ce privește partea cealaltă a artei plastice, ea lipsește cu desăvârșire. Acolo e zero, pe lista lor, iar în cealaltă parte, e 95%. Dar 0 adunat cu 95% nu dă 50%+1… Adică, acolo e lucru de cântărit foarte serios. Ori, la Horezu, care e trecută la UNESCO, toată arhitectura e originală. Biserica n-a fost în niciun fel restaurată, se păstrează fără nicio intervenție, de nici 0,01%. Montarea termopanelor e o chestiune extrem, extrem de minoră. În 30 de minute pot fi date jos, oricând”, a mai declarat, pentru Jurnal de Argeș, ÎPS Calinic, arhiepiscop al Argeșului și Muscelului.
Pentru a fi inclus în Lista Patrimoniului Mondial, un sit trebuie să fie de o valoare universală excepțională. Pentru asta, trebuie să îndeplinească o serie de condiții de integritate și autenticitate și trebuie să beneficieze de un sistem de management adecvat, care să asigure protejarea. „Integritatea este o măsură a întregimii și rămânerii intacte a patrimoniului cultural și natural și a atributelor sale”, se arată în condițiile de integritate și autenticitate care se cer pentru introducerea unui obiectiv în patrimoniul umanității. Examinarea condițiilor de integritate necesită, printre altele, evaluarea măsurii în care proprietatea suferă de „efectele adverse ale dezvoltării și/sau neglijării”.
Rămâne de văzut ce va spune  UNESCO la această evaluare.

Cristian Cocea: „Monumentul s-a păstrat în 95-96%, în starea lui  inițială”

„Pentru înscrierea unui monument în patrimoniul UNESCO, se face o propunere din partea statului respectiv, iar comisia UNESCO o analizează. Criteriile de a fi admis în această listă a monumentelor care să intereseze umanitarea, pentru că ele sunt bunuri ale umanității, sunt extrem de dure și de tăioase în sensul că se dorește ca situl respectiv, în sine, să nu fi suferit modificări  de-a lungul a cel puțin 100 de ani. Nici locul respectiv să nu se fi schimbat, nici clădirea în sine, sau ce o fi ea. Din punctul acesta de vedere, foarte puține monumente din România  întrunesc condiția. Pot să vă asigur că intervențiile masive pe care arhitectul Lecomte du Nouy le-a făcut în momentul restaurării au schimbat aspectul original al acestui monument istoric. Comisia UNESCO este foarte atentă la modificările care s-au făcut. Ei  discută la maniera intervențiilor în sute de ani asupra monumentului. Termopanele, care pot să fie o soluție mai mult sau mai puțin fericită împotriva variațiilor termice și de protejare a interiorului monumentului, sunt cel mai mic rău posibil care s-ar putea lua în calcul și pentru care UNESCO stă în expectativă”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș. 

ÎPS Calinic: „S-a adăugat ceva de mică importanță arhitecturală și inginerească”

„Noi am cerut reanalizarea situației și i-am rugat să nu se grăbească să dea negație. Trebuie neapărat reluată analiza și aceste probe noi legate de acest monument unic și vizavi de restaurările care s-au făcut, mai ales că acum avem o carte cu istoria restaurării, cu procese verbale de recepție a tuturor lucrărilor, iar specialiștii, arhitecții, inginerii români și străini arată că monumentul s-a păstrat în 95-96%, în starea lui  inițială. S-a adăugat ceva care este însă de mică importanță arhitecturală și inginerească”, precizează ÎPS Calinic.  
Cu sau fără șanse reale ca mânăstirea să intre în Lista Patrimoniului Mondial, lucrările de restaurare continuă.
„Eu mă bucur că măcar e înscrisă în programul de restaurare și se va continua refacerea ei. Restaurarea s-a făcut în condițiile pe care le cere un monument istoric, însă au apărut diverse defecte. După ce s-a schimbat acoperișul (învelitoarea acoperișului) s-a constatat că a continuat să se infiltreze apa. S-a revenit asupra chestiunii, în mai multe rânduri. S-au făcut niște procese verbale de recepție, s-a pus în vedere acest lucru. S-a stopat infiltrația, însă trebuie refăcută fresca, deci se continuă refacerea”, mai spune Cristian Cocea.

Expert UNESCO: Evaluarea este făcută de specialişti în domeniul arhitecturii şi monumentelor istorice

Cu tot cu termopane și cu  restaurarea încheiată sau nu,  la finele acestui an vom  afla dacă UNESCO vrea sau nu mânăstirea Curtea de Argeș în patrimoniul umanității.

„Sunt două liste UNESCO: o listă a patrimoniului mondial, care este lista UNESCO la nivel de organizație internațională (iar în această listă a patrimoniului mondial, România are, în momentul de față, șase înscrieri), și în afară de această listă, există o listă tentativă, indicativă, care este o listă  pe care o are fiecare țară membră a organizației UNESCO în care sunt introduse atât obiective naturale, cât și culturale, pe care statul le are în vedere pentru a fi introduse în lista patrimoniului mondial. Această listă tentativă se află de câteva luni în revizuire, iar mai multe instituții, printre care și noi, își aduc aportul  la această revizuire, inclusiv specialiști și experți din mai multe domenii și în urma unor decizii instituționale se va face publică  până spre finalul anului. Nu putem să vă răspundem noi la această întrebare, dacă montarea geamurilor de termopan ar afecta o eventuală înscriere. E adevărat, trebuie respectate anumite crierii destul de precise, însă evaluarea este făcută de specialiști în domeniul arhitecturii și monumentelor istorice”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Iris Constantin, expert în cadrul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.