# “SPP ne-a contactat să facem un papamobil. Ideea a fost a unui general” # “Managementul e ca și grădinăritul, trebuie să scoți buruienile și să uzi în fiecare zi” # “În franceză există un proverb care spune că măturăm scara începând de sus” # “Nu poți să-i ceri unui om din echipă să facă ceva, iar tu să faci altceva. E o condiție elementară de credibilitate” # “Comitetul de satisfacție a clientului este o inițiativă exclusiv a mea” # “La sfârșitul lui 2019, uzina de vehicule Dacia va înregistra un record absolut de producție” # “Industria auto este bijuteria economiei românești. (…) Am identificat 12 priorități și 5 dintre ele sunt de natură rutieră” # “Eu nu fac politică. Sunt aici pentru a dezvolta un business”

# Jurnalul de Argeș: Cum ați găsit managementul de la Dacia când ați preluat conducerea companiei, la începutul acestui an? Sindicatele vorbeau de un management neperformant, de gestionarea deficitară a carierelor, de scăderea controlului de calitate, precum și de numiri bazate pe nepotism.
Cristophe Dridi: Pentru mine contează competențele respectivului manager, dar și experiența și relațiile pe care le are cu echipa. Este fundamentală relația de respect pe care o are cu echipa sa, înțelegând aici cu un director, cu un șef de echipă, cu un operator sau chiar cu o femeie de serviciu. Nu contează de ce post vorbim, dacă nu există respect în ambele sensuri, la revedere! Nu poți fi manager. Dar e vorba și de calități care nu țin neapărat de un manger, ci în primul rând de calitatea umană. Cine nu își respectă vecinul sau pe oricine altcineva din echipă sau care abuzează de funcție este incompatibil cu statutul de șef. Mă întrebați de nepotism, care are aceeași accepțiune în franceză și în română, și vă răspund că acest lucru este inacceptabil într-un grup foarte mare, de nivelul Renault. Managementul este în primul rând o chestiune de exemplaritate. În franceză există un proverb care spune că măturăm scara începând de sus. E o expresie care înseamnă că, într-o funcție de top management, tu trebuie să fii exemplul nr. 1. Nu e posibil să-i ceri unui om din echipă să facă ceva, iar tu să faci altceva. E o condiție elementară de credibilitate. M-ați mai întrebat despre nivelul de calitate al managementului pe care l-am găsit la Dacia. După cum probabil știți, pentru mine n-a fost ceva nou să vin într-o poziție de top la Dacia, deoarece am venit de pe poziția de director într-una din uzinele din Argeș ale grupului. Prin urmare, n-am descoperit realitățile de aici, de la Dacia, în ianuarie 2019, când am fost numit în funcția de director general la Dacia Renault. E un avantaj să fi fost în interior înainte, pentru că, odată ajuns la un anumit nivel, oamenii nu-ți mai spun tot. Iar managementul trebuie întărit în fiecare zi, pentru că managementul e ca și grădinăritul, trebuie să scoți buruienile și să uzi în fiecare zi, altfel nu rezistă. Pe lângă acest efort continuu care trebuie depus, trebuie să faci ce spui și să spui ce faci. Realitatea este întotdeauna pe teren, nu în birou. Pentru mine e foarte important să fiu pe teren, este o diferență între ceea ce vezi la locul faptei și ce vezi în niște prezentări. De aceea mă duc și la furnizorii noștri, pentru că trebuie să simți, să miroși în teren tot ce vezi. Este un anumit tip de informație la care altfel nu ai acces, trebuie să vezi cum se comportă oamenii, cum vorbesc, iar acest lucru este informație în sine.
Și, apoi, important e să vezi oamenii, pentru că ei îți aduc valoare adăugată. De exemplu, aici, în uzină, cei care aduc valoare adăugată sunt oamenii, operatorii, acolo e valoare.
Vorbeam la începutul anului, într-adevăr, de calitatea mai slabă a produselor. Și acum bat în lemn, pentru că sper să rămână așa, să nu apară vreo criză, fiindcă ne-am îmbunătățit mult atât pe partea de vehicule, cât și pe partea de mecanică. Indicatorii interni sunt foarte buni și acest lucru se vede și în extern. Și e un lucru fundamental. De ce? Pentru că este ceva ce le datorăm clienților noștri: calitatea. Calitatea produselor trebuie să fie de nivel superior.

„Am creat un comitet de satisfacție clienți pornind de la un dosar nerezolvat”

# Jurnalul de Argeș: Dacă îmi amintesc bine, n-ați avut niciun incident de calitate anul acesta.
Cristophe Dridi: Nu a fost. Facem o monitorizare strictă a calității. De exemplu, am implementat un comitet de satisfacții client, iar acest comitet urmărește toate vehiculele care, odată intrate în service, necesită mai mult decât reparații minore. Deci, toate reparațiile care sunt mai importante sunt trimise spre studiul acestui comitet.
# Jurnalul de Argeș: Cine face parte din acest comitet?
Cristophe Dridi: Componența comitetului este următoarea: eu, directorul de calitate la nivel de țară, directorul comercial, Dora, adică persoana care este managerul responsabil de serviciul “Vocea clientului”, unde sună clienții când au vreo problemă, un alt coleg care este tehnician și care știe să repare tot, direcția logistică și apoi invităm, de la caz la caz, în funcţie de dosar, fie ingineria, fie fabricația, fie alți specialiști de care avem nevoie.
# Jurnalul de Argeș: Acest comitet nu exista și înainte să veniți dv.?
Cristophe Dridi: Este exclusiv inițitiva mea. Și a fost creat ca urmare a unui dosar vizavi de care am rămas uimit văzând cât a putut sa dureze. Alt exemplu: în fiecare joi, la ora 10, avem un seminar săptămânal de calitate, la care participă directorul uzinei vehicule, directorul inginerie produs, directorul inginerie proces, directorul de calitate la nivel de țară, eu însumi, directorul de achiziții. Cu toții ne uităm la diferitele situații, încercăm să devenim cât mai operaționali, iar faptul că ne vedem ne face să lucrăm mai bine împreună. Partea interesantă e locul unde ținem acest seminar, bineînțeles în uzină, la ultimul post din uzină, unde mașina își ia ultima validare și pleacă spre logistică. Practic, acolo unde i se dă ultimul aviz că este bună. Și vedem linia de montaj, iar noi suntem într-o sală. Despărțirea dintre sală și linie se face printr-o fereastră, un geam mare, iar noi stăm în picioare, în jurul unei mese ovale. Vedem toți operatori și ei, la rându-le, ne văd.

„Programul Logan Stepway l-am făcut în doar 4 luni, cu o echipă de tineri români, deși Parisul ne calculase 2 ani”

# Jurnalul de Argeș: Ce schimbări ați operat, dacă ați operat, pentru un management mai suplu și mai puțin birocratic?
Cristophe Dridi: Voi da două exemple concrete, cazuri care demonstrează cum s-a îmbunătățit maniera de a lucra în România. Primul exemplu, noul sediu Renault de la București. Echipele noastre din București, înainte erau cinci, iar acum sunt toate situate într-un singur sediu unitar. Știți, oamenii trebuie sa fie unii lângă alții pentru a lucra bine împreună, iar majoritatea problemelor apar la interfețe. De exemplu, cei de la design creează o anumită formă, dar ingineria poate că nu știe să facă acea formă, trebuie să facă ceva frumos, dar realizabil în același timp. Înainte, ingineria era în nordul capitalei, în Pipera, și pentru a merge de acolo la Titu era o problemă, apoi pentru a veni la Mioveni trebuia sa treacă pe centură etc. Adică, timpul petrecut pe drum era mai mare. Iar acum sediul este în partea de vest a Bucureștiului, la ieșirea spre autostradă, fapt care face ca drumul până la Titu să fie de o jumătate de oră, iar până la Mioveni de o oră.
Al doilea exemplu este Logan Stepway. Am implementat un program care se numește fast. Ce presupune acest program? Luăm decizii cu privire la niște proiecte cât se poate de concrete și deciziile luate cu privire la ele sunt implementate în manieră agilă, adică rapid. De exemplu, Logan Stepway. A venit comerțul, a cerut un Logan Stepway și Parisul a zis că ar dura 2 ani de zile dezvoltarea și că investiția ar fi la un nivel ridicat. Numai că noi am creat o echipă mică, cu tineri români, o echipă pluridisciplinară, în care erau reprezentanți de la inginerie, de la design, din fabricație și am făcut proiectul în 4 luni și cu un nivel de investiții mult mai scăzut. Iată două exemple de agilitate, de suplețe, cum ați spus dv., pentru a lucra mai uşor și pentru a obține mai rapid rezultate.
# Jurnalul de Argeș: La primul exemplu, cel cu sediul, vorbim de un proiect exclusiv al dv., sau era un proiect mai vechi?
Cristophe Dridi: Era o decizie mai veche. Decizia unui nou sediu cred că a fost luată de Nicolas Maure. El a gândit caietul de sarcini, când am venit eu eram deja în faza de construcție, apoi am mutat echipele.

„E o mândrie pentru Automobile Dacia că papamobilul a fost făcut aici”

# Jurnalul de Argeș: A trecut un an de la prima întâlnire cu dv. Puteți să faceți o evaluare a acestui prim an, cu realizări și nerealizări, un bilanț personal?
Cristophe Dridi: Îmi cereți un răspuns la cald, deși în istorie e bine să lași să treacă un pic timpul ca să poți să faci o analiză echilibrată. La sfârșitul lui 2019, uzina de vehicule Dacia va înregistra un record absolut de producție. Tot la uzina mecanică s-a marcat producerea motorului H cu numărul 2 milioane (benzină). La logistică s-a marcat trimiterea a 22 de milioane de metri cubi de piese, iar săptămâna trecută am marcat jumătate de milion de Dustere fabricate din modelul nou. Ei bine, toate acestea fac parte din reușite. Tot printre reușite, chiar dacă pare că nici nu realizez cât de important este, enumăr și papamobilul. Știți că am fost săptămâna trecută în Italia și chiar am avut ocazia să îi dau Sanctității Sale papamobilul fabricat la Mioveni. Este o mândrie pentru Automobile Dacia că papamobilul a fost făcut aici. Desigur, Dusterul a fost fabricat aici și apoi l-am transformat cu cei de la Romturingia și cu ajutorul Centrului nostru tehnic de la Titu.

„Vă asigur că nemții nu sunt în fața noastră la automobilul hibrid”

# Jurnalul de Argeș: V-a solicitat papa un asemenea model sau dv. i-ați propus să îl fabricați?
Cristophe Dridi: SPP-ul ne-a contactat în luna martie a.c, iar ideea a fost a unui general de acolo. Deci, ideea nu a fost a noastră, a venit de la SPP. Chiar dacă provocarea părea imposibilă, pentru că noi am fost contactați în martie, iar papa venea în luna mai, am fost motivaţi cu toții pentru a reuși. Apoi, n-am apucat să vă zic asta, noul nostru sediu din Militari, clădirea de birouri în sine, este prima clădire de birouri certificată verde din țară. Apoi, printre reușite, doresc să enumăr și acțiunile noastre de responsabilizare socială a companiei. Am progresat mult pe partea asta față de anul trecut, s-au planatat 100 de copaci la ”Long Bucharest Conecting”, iar anul acesta am plantat arborele cu numărul 1.000. Am avut acțiuni și la spitalul de la Mioveni, am făcut conferințe de sensibilizare și prevenții cu privire la cancerul de sân. Cu cei de la ISU am făcut competiția națională de descarcerare, care a avut loc anul acesta la Craiova, am avut ecologizări în Argeş, în cadrul ”Zilei echipei”, iar echipelor de la Dacia li s-a dat posibilitatea să aleagă activități de ecologizare cu ocazia acestor zile.
E bine pentru că am făcut mai multe decât ne-am dorit, deși nu suntem încă la înălțimea celei mai importante companii din România. Astfel că la anul trebuie să dezvoltăm responsabilitatea socială a companiei. A doua provocare pe care o avem în 2020 este cea referitoare la emisiile de CO2. Știţi că nu vă pot da date, dar lucrăm intens atât la versiuni electrice, cât și hibrid.
# Jurnalul de Argeș: Sunt zvonuri în piață că sunteţi în urmă față de producătorii germani, care au un avans la acest capitol, al versiunii hibrid…
Cristophe Dridi: În ceea ce privește zvonurile, ele nu trebuie ascultate. Dacia are șansa să fie în alianța Renault-Nissan- Mitsubishi și tocmai pentru că suntem în alianță vă asigur că avem deja soluțiile de vehicul hibrid și electric. Apoi, vom avea Dacia hibrid sau electric în momentul în care piața va fi suficient de pregătită pentru a primi aceste vehicule. Ce vreau să vă asigur e că nemții nu sunt în fața noastră.

„Negocierile cu sindicatul durează prea mult. O trec ca nerealizare a mea…”

# Jurnalul de Argeș: Nu mi-ați spus de nicio nereușită din mandatul dv. de un an…
Cristophe Dridi: Negocierile cu sindicatul durează mult prea mult. Este o perioadă dificilă din an, tensionată și mi se pare că durează mult prea mult. Dacă am putea să facem să dureze mai puțin, ar fi mai bine. La capitolul eșecuri, trec aceste negocieri cu sindicatul, care durează mai mult.
# Jurnalul de Argeș: Și cum vedeți scurtarea acestor negocieri?
Cristophe Dridi: Primul lucru pe care cred cu adevărat că trebuie să-l facem pentru oamenii noștri e să le îmbunătățim condițiile de lucru, să fim aproape de ei. Și trebuie să facem lucrurile cu adevărat, nu doar în prezentări. Rolul managementului este să îmbunătățească condițiile de lucru, iar al sindicatului să îi reprezinte pe salariați.
# Jurnalul de Argeș: Noi, românii, avem o vorbă că se poate și mai rău, asta vizavi de negocierile cu sindicatul. Acum un deceniu s-a oprit chiar și producția. Ce vreau să vă spun e că s-ar putea ca noua generație sindicalistă de la Dacia să fie mult mai “talibană” decât cea din prezent.
Cristophe Dridi: Comunicarea este importantă întotdeauna și întotdeauna trebuie discutat până în ultimul moment. Ați utilizat cuvinte dure, pe care nu vreau să le folosesc.Tot ce putem face este să ne ocupăm de probleme, să ameliorăm situația, să le îmbunătățim condițiile de muncă și să comunicam mereu pentru a ne face înțeleși. Acesta e rolul nostru.
# Jurnalul de Argeș: În afara acestei chestiuni a negocierilor cu sindicatul, care ar dura prea mult, mai sunt și alte nerealizări pe care le contabilizați?
Cristophe Dridi: Sunt obligat să vorbesc despre invazia constantă a mașinilor second hand din import.
# Jurnalul de Argeș: Și de ce ați trece-o ca nerealizare a mandatului dv., că ea ține și de mentalitatea românilor și de legislația permisivă?!
Cristophe Dridi: Eu cred că, în calitatea noastră de jucători majori în industria auto, ține de responsabilitatea noastră să facem astfel încât să fie mai puține vehicule second hand importate în România. Adică să promovăm această idee, să insistăm pe această idee a cumpărării de mașini noi produse în România. Zic asta pentru că actualele vehiculele sunt uzate, sunt serios uzate, au între 8 și 10 ani sau chiar mai mult. Și pentru că sunt atât de vechi, ele au ca norme de poluare euro 4 sau chiar mai puțin.
O trec ca nerealizare a mea pentru că n-am comunicat foarte bine acest lucru și n-am fost suficient de insistenți ca să existe un număr mult mai mare de tichete în cadrul Programului Rabla. Sigur, au fost mai multe decât anul trecut, pot spune că ne-am făcut oarecum bine treaba, însă nu am avut numărul suficient care ar fi trebuit să fie la nivelul pieței. De aceea zic că nu ne-am împlinit cu totul.

„Proiectele pe 2020 sunt confidențiale. Nu pot vorbi despre ele”

# Jurnalul de Argeș: Puteți face o schiță de proiect pentru 2020 la Dacia, cu accent pe lansarea noului model Sandero?
Cristophe Dridi: Proiectele viitoare sunt în general catalogate ca fiind confidențiale și, ca atare, nu pot să vorbesc despre ele.
# Jurnalul de Argeș: Rămâne cert că noul Sandero se va lansa în toamna lui 2020?
Cristophe Dridi: E clar că pregătim viitorul nostru, că pregătim modelele viitoare, desigur că pregătim modelele hibrid, bineînțeles că vor veni și modelele electrice, dar sunt sigur că mă înțelegeți ca nu vă pot da date despre noile modele.
# Jurnalul de Argeș: Atunci ce mă sfătuiți dacă vreau să-mi iau un Sandero anul acesta? Să-l cumpăr pe cel existent pe piață sau să aștept noul model din toamnă?
Cristophe Dridi: E o întrebare capcană.

„Am văzut voința noului premier de a lucra pe subiecte concrete”

# Jurnalul de Argeș: Despre infrastructură, cu accent pe autostrada Pitești -Sibiu…
Cristophe Dridi: Infrastructura din România trebuie îmbunătățită. Să știți că sunt și președintele Parteneriatului Auto Român și în acest for, PAR, împreună cu Ford, Bosch, Continental, Dräxlmaier, firme din industria auto, trebuie să fim mai clari în ceea ce privește prioritățile industriei auto în infrastructură.
Și știți, probabil, că industria auto din România reprezintă 14% din PIB și 26% din export. Este prima activitate economică a țării. Știu țări care regretă în prezent faptul că au lăsat să decadă industria auto și care încearcă să facăîn aşa fel încât să revină această industrie. Asta mai la vest, în Europa. Industria auto este bijuteria economiei românești, așa că trebuie să îi acordăm atenție, să o păstrăm și să o dezvoltăm. Așadar, ca să fim concreți în ceea ce privește infrastructura, am identificat 12 priorități și 5 dintre ele sunt de natură rutieră.
În infrastructura rutieră, între cele 5 priorități, una este autostrada Pitești- Sibiu, iar alta este autostrada Piteşti-Iași. Există și drumul Craiova-Pitești și centurile; de exemplu, la Pitești ne trebuie centură de jur-împrejur. Ați văzut giratoriul de la Podul Viilor din Pitești? De fiecare dată se blochează zona, fiindcă toată lumea trece pe acolo. Existăa și proiecte feroviare, Ciumești, de exemplu. Știţi care este viteza medie a trenului în România? Există viteză medie pentru transportul călătorilor și viteză medie pentru transportul de marfă. Știți care sunt cele vitezele pentru transportul de călători și de marfă? 15-20 km. Vorbim despre infrastructura rutieră, feroviară, dar trebuie să vorbim și despre cea maritimă. România are norocul să aibă ieșire la mare, portul Constanța, și trebuie îmbunătățită și infrastructura maritimă.
Iar după ce trenul ajunge la Curtici, traseu care poate dura până la 50 de ore, mai poate dura până la 10 ore controlul vamal, pentru că România nu este în zona Schengen. Și după ce ne-am definit aceste 12 priorități referitoare la infrastructură, ne-am dat seama că, de fapt, ele nu sunt doar pentru industria auto, ci vizează întreaga economie a României. Doresc să am o abordare pozitivă, îmi doresc să fiu optimist și să spun că orice îmbunătățire a infrastructurii va duce la îmbunătățirea, la accelerarea îmbunătățirii economiei, va fi un catalizator pentru economia românească.
# Jurnalul de Argeș: Concret, cu ce ați rămas de la recenta întâlnire cu noul premier liberal Ludovic Orban? N-a venit și el în campanie electorală, cum au venit Viorica Dăncilă și alți atâția mai înainte?
Cristophe Dridi: Eu nu fac nici politică, nici nu interpretez politica, nu sunt analist politic. Sunt aici pentru a dezvolta un business. Dar vă aduceți aminte, probabil, ce a declarat prim-ministrul Orban ieșind din ședința cu noi. Că am avut o ședință foarte deschisă, foarte concretă și că au fost propuneri despre cum putem lucra împreună pentru a obține rezultate. Vă dați bine seama că eu nu pot să vă dau detalii, pentru că acestea ar trebui să vină din partea autorităților, dar ce pot să vă spun este că am văzut voința de a lucra pe subiecte concrete și de a face ca subiectele de infrastructură să avanseze.

„Dacia a fost mereu vocală pe subiectul infrastructurii. În același timp, trebuie să ne știm care ne este locul”

# Jurnalul de Argeș: Nu cumva și prudența Daciei, la nivel de declarații, a fost păguboasă de-a lungul timpului? Și că lucrurile se mișcau mai repede dacă erați mai critici față de un guvern sau altul?
Cristophe Dridi: Înainte să vin în România, vă dați seama că am făcut niște căutări pe internet să văd care este situația țării, care sunt principalele canale media, știrile din media ș.a.m.d. Și dacă vă uitați, Dacia a fost mereu vocală, nu putem spune că n-a fost vocală pe subiect. Făcând o căutare pe Google, veți vedea că Nicolas Maure a vorbit despre infrastructură, Yves Caracatzanis a vorbit, eu, la rândul meu, am avut mai multe ieșiri anul acesta în Ziarul Financiar și în alte media, am făcut referiri tot timpul și la infrastructură. În același timp, trebuie să ne știm care ne este locul. Dacia trebuie să rămână la locul ei și fiecare dintre noi trebuie să ne știm care ne este locul în societate. Dar asta nu înseamnă ca nu am vorbit despre infrastructură și că Dacia n-a fost vocală pe acest subiect.
# Jurnalul de Argeș: Sincer, mie mi s-a părut mult mai vocal sindicatul de la Dacia. Printr-o situație fericită, acesta a suplinit de multe ori componenta vocală a problemei cu infrastructura deficitară, spunând de multe ori ce nu putea să spună apăsat managementul pe specificul nostru românesc.
Cristophe Dridi: Eu nu pot să spun decât atât: orice fel de acțiune care va merge în sensul îmbunătățirii infrastructurii din România este binevenită.

Despre suma modestă dată spitalului din Mioveni: “Unii preferă să dea o sumă mare dintr-odată şi să facă un pas mediatic important. Eu prefer să facem acţiuni concrete şi constante…”

# Jurnalul de Argeș: Ați făcut o donație către spitalul din Mioveni, dar ea este de o sută de ori mai mică decât a dat OMV – 10 milioane euro – pentru construcția primului spital de oncologie pediatrică din România. Iar românii judecă și prin comparație…
Cristophe Dridi: Permiteți-mi, nu pot să vorbesc despre OMV, pot să vorbesc doar despre Automobile Dacia Groupe Renault România. În 2019, permiteți-mi să repet, am făcut mult mai multe acțiuni sociale decât am făcut în 2018 și sunt mai puține decât urmează să facem în 2020. Consider că, într-adevăr, avem o responsabilitate față de societatea românească. Am dat câteva exemple mai înainte, dar știți că de Crăciun vom da un robot colaborativ Liceului Tehnic Mioveni, liceului auto? (Un robot care interacționează cu omologii săi umani pe linia de producție – n.red.). De ce vrem să facem asta? Pentru că este meseria viitorului, iar tinerii noștri trebuie să aibă instrumentele pregătite pentru a fi competitivi. Vom avea nevoie de automatiști, de oameni care să știe să folosească roboții. Săptămâna viitoare vom da un microbuz celor de la Magic-Camp. Și mai sunt și alte exemple, vrem să facem lucruri reale, chiar să facem lucruri care să răspundă nevoilor de pe teren. În iulie, un grup de tineri din Mioveni a fost sponsorizat pentru a merge în Franța, în Savoia; e vorba de un ansamblu folcloric.
Mie mi se pare că aceste acțiuni coerente și concrete pe aceste axe – sănătate, educație, mediu, securitatea rutieră și incluziune – ne reprezintă. Iar pe aceste componente vrem să facem mai mult și anul viitor, pentru că, după cum vă spuneam, chiar cred că avem o adevărată răspundere în societate.
Conform unui studiu făcut de PricewaterhouseCoopers, în România există un milion de persoane în așa-zisă zonă gri, sunt persoane la vârsta activă, populație activă, dar care nu lucrează. Și oricare ar fi acțiunea prin care aceste persoane ar intra pe piața muncii ar fi binevenită. Și am cerut colegilor noștri să lucreze cu ONG-uri pentru a vedea cum anume pot fi incluse aceste persoane pe piața muncii. Unii preferă să dea o sumă mare dintr-odată și să facă un pas mediatic important. Eu prefer să facem acțiuni concrete și constante și, de exemplu, îmi place să văd echipele noastre care fac o ecologizare și care se bucură că au ieșit să facă ceva bine în societate și care își pun întrebarea când anume facem următoare acțiune pentru societate.

Despre introducerea roboţilor la Dacia: “Competitivitatea nu e opţională. (…) Nu poţi să mergi împotriva curentului”

# Jurnalul de Argeș: Robotizarea de la Dacia e un fenomen care îi îngrijorează pe salariați. Ce le puteți comunica despre acest program cu roboții?
Cristophe Dridi: Sunt 11 uzine unde se fabrică pe aceeași platformă Dacia și știți cum se decid unde se alocă noile proiecte? Fiindcă suntem în concurență. Sunt două criterii importante – calitatea și costurile. România este în Europa și e normal să existe o convergență europeană din punct de vedere al creșterii salariilor, dar, dacă costurile de fabricare a mașinii cresc, acestea trebuie să fie compensate. Cum pot fi compensate? Prin productivitate. Altfel, dacă suntem prea scumpi, nu mai suntem competitivi în comparație cu celelalte uzine. Nu avem de ales, trebuie automatizat, robotizat din 3 motive. Primul motiv este că unele posturi pur și simplu nu sunt suficient de sigure. Vorbim de siguranța muncii; așa s-au îmbunătățit normele, încât unele posturi nu mai pot fi făcute manual. Al doilea motiv este calitatea. Al treilea motiv este competitivitatea. Noi trebuie să propunem posturi pentru toată lumea, oamenii să nu-și piardă locul de muncă, e clar, dar, dacă vrem să pregătim viitorul, trebuie să fim competitivi. Competitivitatea nu e opțională. Dacă nu mai avem proiecte, asta ne va face să ne pierdem locul de muncă. Iar forța pe care o avem în România este că avem toate meseriile din industria auto. Deci, nu trebuie să ne fie frică de robotizare, trebuie sprijinită, adică să avem acțiuni complementare.
# Jurnalul de Argeș: Mesajul dv. e ceva de genul:„Nu trebuie să fiți îngrijorați, dar nici să vă culcați pe-o ureche”?
Cristophe Dridi: Trebuie să fim realiști. E ca și în momentul în care s-a introdus iluminatul electric și unii ziceau că nu vor curent electric, voiau să rămână cu lumânarea. Numai că în industria auto sunt lucruri pe care trebuie să le luăm ca atare, adică nu poți să mergi în contra curentului.

Despre votul masiv dat de salariaţii Dacia partidelor de dreapta: “Nu facem politică la Dacia”

# Jurnalul de Argeș: Foarte mulți primari PSD din zona Mioveni spun că Dacia, fiind multinațională, salariații de aici au votat sau au fost dirijați să voteze cu dreapta – USR și PNL – la alegerile europarlamentare și prezidențiale. Cum comentați?
Cristophe Dridi: Nu facem politică la Dacia. Chiar la începutul anului am făcut o campanie prin toate mijloacele noastre: afișaj, mail, Dacia TV, pe toată platforma, în care am spus că rolul nostru e să fabricăm mașini și că la locul de muncă nu facem nicio politică. Sunt analiști politici în extern care pot să facă politică, pot să comenteze, dar noi nu facem politică în companie.