# O rută nouă de cățărat în America de Sud, dedicată marelui alpinist arădean Zsolt Török

# „O destinație puțin cunoscută și foarte izolată, în care trebuie să fii complet autonom”, spune alpinistul Teofil Vlad

Piteșteanul Teofil Vlad s-a întors dintr- o călătorie în Patagonia, unde, împreună cu alpinistul clujean Vlad Căpușan, a explorat teritorii noi, a escaladat pereți de granit de peste o mie de metri și a deschis un nou traseu în spectaculoasa vale Cochamo din Chile. Patagonia este situată în sudul Americii de Sud, pe teritoriul statelor Chile și Argentina, iar cei doi români au deschis o rută nouă, dedicată lui Zsolt Torok, alpinistul român care a murit, vara trecută, la vârsta de 45 de ani în urma unui accident suferit în Munţii Făgăraş.
Teofil Vlad și Vlad Căpușan au trăit izolați într-un loc sălbatic și misterios, au străbătut pădurile dese și au ajuns până în piscurile de granit din Valea Cochamo. „Pentru mine, a fost o călătorie exploratorie, am plecat spre o destinație puțin cunoscută și foarte izolată, în care trebuie să fii complet autonom, în care nu exista salvare sau ajutor medical, într-o țară în care nu mai fusesem anterior; pe scurt, un drum de descoperire, atât exterioară, cât și interioară”, ne-a povestit Teofil Vlad la finalul expediției. Piteșteanul, în vârstă de 38 de ani, este ghid montan și antrenor de alpinism, dar în viața citadină lucrează în domeniul comerțului cu produse industriale. Teofil Vlad a acceptat să ne descrie cu lux de amănunte călătoria sa din America de Sud, povestind cum erau peisajele din Patagonia și ce provocări au survenit de-a lungul expediției.

Jurnalul ascensiunii din Patagonia. Ruta nouă de cățărare are 430 m şi 9 lungimi de coardă

Călătoria prin America de Sud a durat trei săptămâni. Teofil Vlad și Vlad Căpușan au plecat spre Patagonia pe 9 ianuarie. Planificată de aproape un an, expediția avea ca obiectiv inițial vârful Fitzroy, dar pentru că vremea în zona respectivă a Patagoniei era foarte rea, destinația a fost schimbată în ultimele zile dinaintea plecării. „De la o soluție de criză, a ieșit un proiect frumos, de care sunt foarte mulţumit”, ne-a povestit Teofil Vlad.
După ce au aterizat la Buenos Aires, au zburat la Bariloche, o stațiune turistică argentiniană. „Peisajul din Bariloche pare de pe altă planetă. Este alpin, deasupra nivelului pădurii, încadrat de turnuri izolate de granit și asezonat cu lacuri glaciare și lagune. De aici am urcat în masivul Frey, unde vreme de trei zile am parcurs rute de cățărare în pereții turnurilor de granit de aici, care au până la 250 m înălțime”, spune Teofil.
Următoarele patru zile au fost dedicate transferului către principala destinație. Au revenit in Bariloche, de unde, următoarea zi, au mers cu autobuzul la Puerto Montt, în Chile. Aici au făcut aprovizionarea pentru șederea la baza pereților din Cochamo. Au ajuns cu un taxi în satul Cochamo, unde au înnoptat, iar în următoarea zi au ajuns la tabăra de bază, cărând echipamentul și proviziile cu ajutorul unor cai. Tabăra de bază a fost la aproximativ 28 km de satul Cochamo, „în mijlocul mai multor pereți impozanți, în interiorul unei păduri luxuriante”. Teofil Vlad  mai spune că „valea Cochamo este împădurită cu o pădure deasă, tropicală, veche de 3000 de ani, din care se desprind vârfuri înzăpezite cu pereți care pot depăși și 1000 de metri, iar casele din Cochamo erau, în majoritate, din lemn, cu un stil care amintea de Europa de Nord, o combinație între case pescărești și case de munte, Cochamo fiind la poalele munților, dar și pe malul unui golf care comunică cu Oceanul Pacific”. Alpiniștii au relaționat în mod constant cu localnicii, despre care Teofil spune că sunt foarte amabili, însă au reușit să vorbească doar în spaniolă, întrucât localnicii nu au cunoștințe de limbi străine.

Pereții de munte escaladați aveau între 1000 și 2000 m altitudine

„Următoarele cinci zile le-am dedicat acomodării cu zona și cu stilul de cățărat și cercetării potențialului deschiderii unei rute noi. În aceste zile am parcurs trei trasee în pereții din Cerro La Junta, Cerro Espejo și, respectiv, Cerro Trinidad. Ultimele două trasee au 600, respectiv 900 metri lungime de cățărat, ceea ce reprezintă o anvergură considerabilă. Au urmat o zi de pauză, una de pregătiri, premergătoare celei în care am deschis ruta nouă, visul nostru pentru aceasta expediție”, povestește Teofil Vlad.
Pe 24 ianuarie au pornit din tabăra de bază și au făcut un adăpost în valea Paloma, la baza peretelui în care au identificat o potențială linie necățărată anterior. Pe 25 ianuarie au intrat în perete, reușind să parcurgă traseul propus, mai exact 430 m de cățărare, desfășurați pe parcursul a 9 lungimi de coardă și să coboare până în tabăra de bază. Tabăra de bază era la 300 m altitudine, iar pereții urcați, între 1000 și 2000 m altitudine. „Practic, altitudinea nu a reprezentat o problemă de data aceasta”, declară Teofil.

Întâlnire neașteptată cu ambasadorul României în Argentina

Traseul parcurs în Cochamo a fost reprezentat de pereți de granit, despre care Teofil spune că „erau asemănători cu cei din cunoscutul Parc Național Yosemite din California, brăzdați de fisuri, dar, spre deosebire de cei din California, aici se impune mult mai mult cățărarea pe lespezi compacte de granit, între fisurile existente”. La întoarcerea din expediție, Teofil Vlad și Vlad Căpușan au fost plăcut surprinși de întâlnirea neașteptată cu ambasadorul României în Argentina, Carmen Podgorean. „Mesajul doamnei ambasador pentru românii care vor să urce pe munți în Argentina este că pot conta în caz de urgență pe ajutorul ambasadei și că este util, mai ales dacă se ajunge la situații de criză, să fi anunțat ambasada de planurile lor în avans”, a povestit Teofil. După o zi de odihnă, au urmat patru zile de zboruri spre România, pe ruta Puerto Montt, Santiago de Chile, Buenos Aires, Frankfurt, București.

„El ultimo vuelo del condor”, în memoria lui Zsolt Torok

În expediția lor, cei doi alpiniști au întâlnit și câteva viețuitoare, deși nu în sensul în care se așteptau. „Am fost sâcâiți, în mod constant, de niște muște mari care ne înțepau, am văzut niște târâtoare, despre care am înțeles că provoacă arsuri dacă ating pielea, dar am reușit să scăpăm. În zonele de gol alpin am văzut niște rozătoare. Pe creastă, după parcurgerea rutei noi din valea Paloma, un condor s-a rotit o perioadă foarte lungă în jurul nostru”, povestește Teofil Vlad.
Paradoxal, ruta nouă parcursă a fost denumită „El ultimo vuelo del Condor”, adică „Ultimul zbor al condorului”. „Reprezintă un omagiu adus de mine și de Vlad Căpușan prietenului nostru Zsolt Torok, cu care am urcat mulți munți și pereți și care ne-a părăsit prematur vara trecută. (..) Faptul că am reușit să deschidem această rută în memoria lui Zsolt a adus o mică alinare pentru pierderea lui, știu că s-ar fi bucurat”, mai spune Teofil.

„Sunt munţi cu altitudini mici, dar chiar şi în mijlocul verii sunt încoronaţi de zăpezi veşnice”

Teofil Vlad a fost impresionat de contrastele descoperite în Patagonia și de pereții mari pe care i-a parcurs. „Sunt munți care, deși au altitudini mici, chiar și în mijlocul verii australe sunt încoronați de zăpezi veșnice, paradoxal, la bază având o adevărată junglă și temperaturi foarte ridicate. De asemenea, contrastul imens de la baza intre temperaturile din interiorul păduri si cele din zonele descoperite”.
Printre provocările majore s-au numărat temperaturile ridicate, comunicarea prin satelit cu întreruperi sau găsirea unui perete încă neexplorat. „A fost dificil, pentru că informațiile despre potențialul alpin al zonei există, dar sunt sumare. Comunicațiile cu exteriorul pentru obținerea unei prognoze meteo, de exemplu, la fața locului, se puteau face doar prin telefonul prin satelit, care mergea intermitent. De asemenea, muștele despre care vorbeam anterior erau extrem de supărătoare, părea că nu puteam scăpa nicăieri de ele. Avansarea prin pădurea deasă și temperaturile foarte ridicate au fost și ele alte probleme cu care ne confruntam. Ne-am pierdut prin junglă de mai multe ori în drumul spre pereți, dar am reușit să găsim drumul bun în cele din urmă. Cea mai mare provocare a fost găsirea unei zone de perete virgin, în condițiile în care informațiile pe care le aveam despre ce se făcuse anterior din punct de vedere al alpinismului erau limitate sau depășite”, mai spune alpinistul Teofil Vlad, care se gândește deja la următoarea expediție, un proiect de anvergură în munții din Antarctica.