Un caz de hărțuire sexuală reclamat de mai multe angajate ale Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a generat o serie de investigații interne și sesizări către autorități. Potrivit documentelor și declarațiilor prezentate în materialul citat, incidentele reclamate ar fi avut loc în 2024, inclusiv în timpul unor deplasări și reprezentații.
Cazul a fost cercetat disciplinar, însă procedura nu a mai putut fi finalizată după încetarea contractului de muncă al persoanei acuzate. Ulterior, situația a ajuns și la organele de urmărire penală. Procurorii au clasat însă dosarul în aprilie 2026, fără stabilirea răspunderii penale pentru acuzațiile cercetate.
Incidentul reclamat la Sebeș
Unul dintre cele mai grave episoade descrise în raportul comisiei disciplinare ar fi avut loc în seara de 18 mai 2024, în timpul unei deplasări la Sebeș pentru spectacolul „Meșterul Manole”.
Potrivit declarațiilor consemnate ulterior, fostul director general adjunct, identificat în documente prin inițialele C.A., s-ar fi aflat în stare avansată de ebrietate și ar fi făcut unor balerine o propunere cu conotație sexuală, formulată sub forma unui joc „pe dezbrăcate”. După ce acestea ar fi refuzat, el ar fi intrat în camerele unor angajate și ar fi continuat propunerile.
Documentele citate susțin și că, în cazul uneia dintre balerine, ar fi existat un comportament fizic agresiv. Celelalte angajate ar fi intervenit pentru a o ajuta. Patru persoane audiate ulterior au descris separat starea de ebrietate în care s-ar fi aflat fostul director în acea seară.
Un alt episod, în timpul spectacolului „Prințesa Circului”
Un alt set de acuzații se referă la luna iunie 2024, când avea loc seria de reprezentații „Prințesa Circului”.
Mai multe declarații susțin că fostul adjunct al TNOMID ar fi lovit cu un bici mai mulți balerini peste fese sau coapse, în pofida faptului că aceștia ar fi refuzat un asemenea comportament.
În noiembrie 2024, mai multe angajate au transmis conducerii teatrului o sesizare colectivă și confidențială privind existența unui climat de hărțuire atât în instituție, cât și în timpul deplasărilor. Sesizarea, înregistrată cu numărul 4621/15.11.2024, îl nominaliza și pe C.A.
Comisia disciplinară: „mergeau ca niște umbre”
În decembrie 2024, conducerea teatrului a constituit o comisie de cercetare disciplinară. Au fost audiate separat cele patru semnatare ale sesizării, precum și persoanele care reclamaseră incidentele de la Sebeș.
Președintele comisiei, Alexandru Pătrașcu, susține că a putut conduce audierile fără conflicte de interese, întrucât fusese angajat de doar câteva zile și nu îi cunoștea personal pe cei implicați.
Pătrașcu afirmă că a observat schimbări puternice în comportamentul angajatelor care au reclamat situațiile de hărțuire. În relatarea sa, acestea „mergeau ca niște umbre”, evitând contactul vizual și părând profund afectate.
Potrivit acestuia, victimele nu ar fi solicitat pedepse exemplare, ci oprirea comportamentelor reclamate.
Președintele comisiei relatează și cazul unei balerine care, în opinia sa, prezenta semne asociate unei traume. Femeia i-ar fi spus că s-a simțit vinovată atât în momentul incidentului, cât și atunci când a făcut sesizarea și ulterior, când a discutat despre cele întâmplate.
Cercetarea disciplinară nu a mai fost finalizată
Procedura internă s-a oprit după ce persoana cercetată și-a încetat raporturile de muncă cu teatrul.
La 10 ianuarie 2025, fostul director adjunct fusese convocat pentru a-și prezenta apărarea. Trei zile mai târziu, contractul său de muncă a încetat prin acordul părților.
Raportul final al comisiei, întocmit la 20 ianuarie, a consemnat că procedura disciplinară nu mai putea continua deoarece persoana cercetată nu mai era angajată a instituției.
În urma cercetării, Pătrașcu spune că a recomandat inclusiv asumarea explicită a Codului Etic al instituției de către fiecare angajat. El afirmă că a fost surprins de faptul că, într-o primă etapă, au existat persoane care au refuzat să confirme că au luat la cunoștință documentul.
În martie 2025, teatrul a transmis Ministerului Culturii sesizarea și raportul comisiei, folosind explicit sintagma „hărțuire sexuală”. Instituția a sesizat, în paralel, și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.
Dosarul a ajuns la Parchet
Cazul a intrat ulterior și în atenția procurorilor. În octombrie 2025 a fost începută urmărirea penală pentru tentativă la agresiune sexuală, folosirea abuzivă a funcției în scop sexual și agresiune sexuală.
Cele patru persoane vătămate au fost audiate în noiembrie 2025 de procurorii Secției de urmărire penală din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
La 16 aprilie 2026, însă, procurorul a dispus clasarea cauzei pentru toate cele trei acuzații cercetate. Potrivit materialului, ordonanța de clasare menționează existența unui comportament considerat „necuviincios, inacceptabil, imoral și contrar tuturor standardelor de etică și deontologie”, însă nu a stabilit răspunderea penală pentru faptele cercetate.
Controverse privind funcțiile ocupate ulterior
Cazul a revenit în atenția publică în iunie 2026, după relatările MEDIAFAX privind existența dosarului și în contextul numirii persoanei acuzate într-o altă funcție de conducere în sistemul teatral.
Materialul citat arată că Ministerul Culturii a calificat ulterior hărțuirea drept „inacceptabilă” și a cerut conducerii TNOMID să aplice măsurile prevăzute de lege. Potrivit comunicării ministerului, sesizarea fusese transmisă fostului ministru Natalia Intotero, iar solicitarea privind o cercetare administrativă depășea competențele instituției.
Ulterior, la 12 iunie 2026, C.A. a fost numit în Consiliul de Administrație al TNOMID, potrivit documentelor prezentate în material.
Un caz cu două planuri: acuzații grave și clasarea dosarului penal
Cronologia cazului arată o succesiune de sesizări interne, audieri, o cercetare disciplinară, sesizări către autorități și o anchetă penală.
Pe de o parte, raportul comisiei și declarațiile angajatelor consemnează acuzații privind comportamente considerate incompatibile cu standardele profesionale și etice. Pe de altă parte, procedura disciplinară nu a fost finalizată după încetarea contractului de muncă, iar ancheta penală s-a încheiat prin clasare.
Prin urmare, acuzațiile relatate în documentele interne nu trebuie confundate cu o condamnare penală sau cu stabilirea definitivă a vinovăției. Materialul disponibil consemnează existența reclamațiilor și a investigațiilor, precum și soluția procurorilor de clasare.
MEDIAFAX a solicitat puncte de vedere atât persoanei acuzate, cât și ministrului interimar al Culturii. Potrivit materialului, ministrul nu a răspuns apelului, iar C.A. a cerut ca solicitarea să îi fie transmisă prin SMS, fără să ofere ulterior un răspuns.
0 Comentarii