Numărul cercetătorilor în Uniunea Europeană angajaţi cu normă întreagă (FTE) a crescut în ultimii ani, în 2020 ajungând la 1,89 milioane, cu 546.000 mai mulţi decât în 2010, arată datele publicate la finele anului trecut de Oficiul European de Statistică (Eurostat), conform Agerpres.

În perioada 2010 – 2020, numărul cercetătorilor aproape s-a dublat în Grecia şi Ungaria, totalizând 41.800 şi, respectiv, 42.000 anul trecut. Tendinţa este similară în Polonia, unde erau 124.400 cercetători în 2020, cu 59.900 mai mulţi decât în 2010. Rate de creştere relativ ridicate s-au înregistrat şi în Olanda (89%), Malta (69%), Cipru (67%) şi Irlanda (66%), în timp ce singurul stat membru care a raportat o scădere (7%) a numărului cercetătorilor a fost România.

Citește și: Comisia Europeană propune combaterea utilizării abuzive a societăților tip „cutie poștală” în scopuri fiscale

În UE, cei mai mulţi cercetători lucrau anul trecut în sectorul întreprinderilor (55%), educaţie superioară (33%) şi sectorul guvernamental (11%).

În restul lumii, numărul cercetătorilor în China (fără Hong Kong) a ajuns la 2,11 milioane în 2019, pe locul doi fiind Statele Unite, cu 1,55 milioane de cercetători (datele din 2018), sub numărul total de cercetători din UE, în 2020.

În perioada 2010 – 2019, numărul cercetătorilor în Turcia a crescut de peste două ori, ajungând la 135.500. Şi Coreea de Sud a înregistrat o creştere rapidă a numărului cercetătorilor (63%), până la 430.700. Tendinţa de creştere rapidă se constată şi în China (74%, datele din 2019). În Statele Unite, rata de creştere a fost de 30% (datele din 2018); mai redusă decât în UE, unde numărul cercetătorilor a crescut 41%.

În contrast, în perioada 2010 – 2019 numărul cercetătorilor a scăzut cu 9% în Rusia şi a urcat cu 4% în Japonia.

Citește și: România ocupă antepenultimul loc în lume şi ultimul loc în Europa cu privire la statusul profesorilor în societate

Alte date recente ale Eurostat arată că statele membre ale Uniunii Europene (UE) au cheltuit aproximativ 311 miliarde de euro pentru cercetare şi dezvoltare (R&D) în 2020, echivalentul a 2,3% din PIB, pe ultimul loc în rândul acestor ţări fiind România, care anul trecut a alocat pentru acest domeniu doar 0,47% din PIB. În timp ce Belgia şi Suedia au alocat, anul trecut, 3,5% din PIB pentru cercetare, urmate de Austria (3,2%) şi Germania (3,1%), un număr de şase state membre alocă mai puţin de 1% din PIB pentru cercetare şi dezvoltare: Cipru, Bulgaria şi Slovacia (toate cu aproximativ 0,9% din PIB), Malta şi Letonia (ambele cu 0,7% din PIB) şi România (0,47% din PIB).

Articol preluat din ziarul Bursa.ro