# Vâlcu reclamă o evaziune de 239.155 euro
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti
Nr. înreg. 941
Ziua 10, luna noiembrie, anul 2010
Domnului Prim Procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti
Subsemnaţii, Vâlcu Ion, Popescu Constantin, Crăciun Valeru Doru, domiciliaţi în (…..), formulăm prin prezenta plângere penală împotriva numiţilor Dumitrică Mihai, Popescu Gheorghe, Ivănescu Nicolae, care se fac vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune prevăzută şi pedepsită de art. 215 Cod Penal, precum şi de săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală prevăzută şi pedepsită de art. 9 pct. 1 din Legea 214/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, lege care instituie măsuri de prevenire şi combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală şi a unor infracţiuni aflate în legătură cu acestea.
În fapt: Dl Popescu Gheorghe în calitatea de acţionar al SC Turism Muntenia SA ne-a cesionat un număr de 45.298 acţiuni ale societăţii prin contractul de cesiune încheiat la data de 12.09.2008 autentificat sub nr. 4458 din 12.09.2008 la BNP Gabriela Chiran. Cele 45.298 acţiuni au fost cesionate, conform contractului mai sus menţionat, nouă şi dlui Ivănescu Nicolae, cesionându-se fiecăruia un număr de 11.324 acţiuni, excepţie făcând dl. Ivănescu Nicolae cu un număr de 11.326 acţiuni cesionate. Conform art. 3 al contractului meţionat, preţul cesiunii a fost stabilit la suma de 2.500.000 euro (două milioane cinci sute de mii de ero), plătibil în euro, care urma să fie achitat în 6 rate lunare egale. Plata urma să fie făcută până cel mai târziu la data de 12.03.2009. La art. 4, pct. e, din contract – articol care se referă la obligaţiile părţilor – este precizat faptul că „prezentul contract va fi executat cu bună credinţă şi îşi va îndeplini toate obligaţiile decurgând din acesta”. Această bună credinţă însă nu a fost respectată de cei trei făptuitori întrucât la data de 23.01.2009 a fost încheiat un alt contract de cesiune în care acelaşi cedent, Popescu Gheorghe, prin acelaşi mandatar, Dumitrică Mihai, vinde acelaşi număr de 45.298 acţiuni dlui Ivănescu Nicolae pe un cu totul alt preţ, şi anume 1.000.000 euro (un milion euro). Considerăm că modificarea preţului de la 2.500.000 euro din primul contract, la 1.000.000 de euro – preţul din cel de-al doilea contract, reprezintă fapta de infracţiune fiscală prin sustragerea făptuitorilor de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prin aceasta cesionarul sustrăgându-se de la plata impozitelor datorate bugetului de stat. Fapta de evaziune fiscală ilicită este definită ca fiind o acţiune conştientă a contribuabilului Ivănescu Nicolae ce încalcă în mod voit o prescripţie legală cu scopul de a nu plăti obligaţiile fiscale cuvenite. În acest scop s-a recurs la diminuarea preţului contractului, diminuare ce a avut loc cu acordul cedentului Popescu Gheorghe şi a mandatarului, av. Dumitrică Mihai. Frauda fiscală a celor trei făptuitori presupune o încălcare directă şi deliberată a regulilor impuse pentru stabilirea şi plata impozitului. Potrivit prevederilor Codului Fiscal, obligaţia calculării şi reţinerii impozitului asupra câştigului din transferul valorilor mobiliare în cazul societăţilor închise revine cesionarilor, la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza contractului încheiat între părţi. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului, la fiecare tranzacţie, impozitul fiind final. Cum sarcina revine cesionarului, în speţa noastră Ivănescu Nicolae, iar câştigul se determină ca diferenţa pozitivă între preţul de vânzare şi valoarea nominală/preţul de cumpărare al respectivelor acţiuni/părţi sociale, acesta datora impozit către bugetul de stat în sumă de 239.155 euro (calculul a fost făcut la un curs valutar BNR de 1 euro = 4.2910 lei, curs înregistrat la data de 23.01.2009 – data încheierii celui de-al doilea contract de cesiune).
Contractul de cesiune semnat la data de 23.01.2009, având încheierea de atestare nr. 36 din data de 23.01.2009, dată de avocat Popescu Dana Maria, a fost încheiat în perioada de execuţie a contractului de cesiune încheiat la data de 12.09.2008, la BNP Chiran Gabriela, având încheierea de autentificare nr. 4458, perioada stabilită conform acestui contract fiind de la data de 12.09.2008 până la data de 12.03.2009.
Printr-o înţelegere verbală existentă între noi, dl. Ivănescu Nicolae şi-a luat angajamentul să achite primele rate din primul contract, însă acesta nu a notificat societatea după fiecare plată efectuată, împreună cu o copie a documentului de plată din care să reiasă care sunt acţiunile pentru care a înţeles să facă aceste plăţi.
Datorită şi acestui fapt, din cele 11.326 de acţiuni, nu a putut fi transferată nicio acţiune în proprietatea lui Ivănescu Nicolae, neînregistrându-se cesiunea dintre Popescu Gheorghe şi Ivănescu Nicolae în Registrul Acţionarilor.
Întrucât în al doilea contract de cesiune (23.01.2009) apare ca fiind făcută plata pentru un număr de 16.958 acţiuni, considerăm că preţul lor reprezintă primele rate achitate din primul contract de cesiune încheiat la data de 12.09.2008.
La data de 26.01.2009 ne-a fost adus la cunoştinţă, de către dl. Ivănescu Nicolae, cel de al doilea contract de cesiune încheiat între dl. Popescu Gheorghe, prin mandatar Dumitrică Mihai şi Ivănescu Nicolae, solicitându-ne să-l înregistrăm pe acesta în Registrul Acţionarilor, fapt ce ne-a împiedicat să rambursăm tranşele de plată datorate şi neachitate conform primului contract.
Acţiunile plătite din cel de al doilea contract de cesiune (16.958 acţiuni) nu au fost înregistrate în Registrul Acţionarilor societăţii, întrucât cesionarul – Ivănescu Nicolae, nu a făcut dovada justificării virării impozitului la bugetul de stat ori potrivit prevederilor Codului Fiscal, art. 66, transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul acţionarilor, operaţiune care nu se poate efectua fără dovada justificării virării impozitului la bugetul de stat.
Fapta de înşelăciune se regăseşte în vânzarea succesivă a aceloraşi acţiuni de către acelaşi cedent Popescu Gheorghe, fără ca, la primul contract, să se fi încheiat un act adiţional de modificare a acestuia şi fără ca societatea să fi fost notificată în acest sens.
Infracţiunea de înşelăciune presupune însă sub aspectul laturii obiective o acţiune de inducere în eroare în mod voit a celor trei făptuitori. În mod excepţional, ea se săvârşeşte printr-o inacţiune, această inacţiune reprezentând neaducerea la cunoştinţa noastră a rezoluţiunii primului contract întrucât, la data încheierii celui de al doilea contract, primul contract se afla în perioada de derulare.
Inducerea noastră în eroare de către cei trei făptuitori a fost făcută cu scopul de a acumula Ivănescu Nicolae un pachet de acţiuni care să-i asigure majoritatea în adunările generale.
Consiliat fiind de avocatul Dumitrică Mihai, Ivănescu Nicolae a încercat înregistrarea unei hotărâri AGOA, care, în realitate nu a avut loc, votând în fals cu acţiuni care nu-i aparţineau, cu un alt consiliu de administraţie, din care făcea parte şi Popescu Gheorghe, cu toate că este conflict de interese întrucât acesta este administratorul societăţii SC HR EDEN SRL care deţine hotelul Argeş.
Menţionăm faptul că dl. Dumitrică Mihai este ginerele dlui Popescu- de aici rezultând şi interesul acestuia în implicarea sa în mod negativ în toate activităţile infracţionale săvârşite în detrimentul societăţii.
Considerăm că Dumitrică Mihai l-a consiliat pe Ivănescu Nicolae cu opinii şi sfaturi în scopuri ilegale, ajutându-l pe acesta în încercarea sa de a monopoliza puterea în cadrul societăţii, participând la şedinţele Consiliului de Administraţie şi impunându-şi punctul de vedere prin ameninţări adresate celorlalţi membri ai Consiliului de Administraţie (prezenţa sa nefiind agreată decât de dl. Ivănescu Nicolae).
Conform prevederilor art. 144 din Statutul profesiei de avocat, pct. (3): „Un avocat este îndreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului, în cazul în care, acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la începutul asistenţei şi sau reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale”.
Toate aceste prevederi au fost încălcate cu bună ştiinţă de av. Dumitrică Mihai, încălcându-şi obligaţiile profesiei sale de a-şi exercita activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite.
Fapta săvârşită de avocat, prin care se încalcă dispoziţiile Legii nr. 51/1995, ale statutului profesiei, hotărârile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului în care avocatul este înscris sau în care îşi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit articolului 73 din Legea nr. 51/1995.
În susţinerea plângerii noastre înţelegem să ne folosim de proba cu acte, sens în care ataşăm înscrisurile la care s-a făcut referire.
Vâlcu Ion
Popescu Constantin
Crăciun Valeru Doru
0 Comentarii