Copile abuzate de propria mamă și filmate în ipostaze indecente timp de doi ani
O femeie din Arges și-a obligat fiicele minore să facă videochat împreună cu ea, pentru cetățeni din alte țări, contra cost. Le-a constrâns pe fete folosindu-se de autoritatea pe care o avea ca mamă, a profitat de vârsta fragedă a acestora, 9 și 13 ani, și le-a spus că are nevoie de bani să le întreţină. De la data începerii urmăririi penale în cauză şi până la data trimiterii în judecată a inculpatei au trecut însă cinci ani.
Deși urmărirea penală a început în 2017, Uță Ileana Alina a fost trimisă în judecată abia pe 13 octombrie 2022, prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă ÎCCJ- DIICOT Serviciul Teritorial Piteşti, în stare de libertate, pentru trafic de minori, viol, pornografie infantilă și rele tratamente aplicate minorului, toate săvârşite în forma concursului real de infracţiuni. În rechizitoriu s-a reținut că „în cursul lunii octombrie 2014, prin constrângere morală și profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanelor vătămate cauzată de vârsta fragedă a acestora, inculpata și-a recrutat fetele minore, pe persoanele vătămate în vârstă de 9 ani și în vârstă de 13 ani, pe care le avea în îngrijire, în scopul exploatării, după care, în perioada 2014-18.08.2016, le-a obligat la manifestări pornografice pe internet pentru a obține sume de bani de la diverși clienți din străinătate, care utilizau site-ul de videochat și vizionau spectacolele pornografice la care minorele erau silite să participe”.
Ancheta a început în Norvegia
Cazul a fost descoperit de autoritățile din Norvegia. Ancheta a început față de un cetăţean norvegian care, între 2011 şi 20 februarie 2017, „a comandat transmisiuni live pe internet de abuz sexual asupra unui mare număr de copii cu vârste sub 14 ani, care trăiau în străinătate, în cadrul activității infracționale fiind implicați și cetățeni români”. La data de 23 august 2017, Parchetul de pe lângă ÎCCJ DIICOT ST Piteşti a primit o cerere de la autoritățile norvegiene prin care se solicita îndeplinirea mai multor audieri, percheziţii etc. Poliţia norvegiană a stabilit în urma cercetărilor că norvegianul a purtat discuţii printr-o aplicație cu femeia din Argeș, înţelegându-se ca acesta să plătească 100 de token-uri (monedă virtuală folosită pentru plata pe site-urile de videochat, 10 tokens reprezentând echivalentul a 1 dolar) în schimbul cărora inculpata pornea apelul video pentru prestarea unui spectacol pornografic cu fiicele sale minore.
Astfel, din august 2015 până în august 2016, cetățeanul norvegian a făcut 56 de plăți în contul româncei, pentru 1940 de tokenuri, adică aproximativ 349 USD. Parchetul de pe lângă ÎCCJ DIICOT ST Piteşti, în data de 5 septembrie 2017, s-a sesizat din oficiu, a început urmărirea penală in rem pentru infracţiunile de pornografie infantilă prin sisteme informatice şi coruperea sexuală a minorilor și a făcut echipă comună de anchetă cu autotitățile norvegiene.
Citește și În toamnă se dă sentinţa definitivă pentru clanul de proxeneţi Boceanu
Clienții plăteau cu „tokens”, adică jetoane convertite în dolari
Pe 21 septembrie 2017 s-a făcut o percheziţie domiciliară, au fost ridicate un calculator, un telefon și două laptopuri ale inculpatei și au fost extrase din hard disk discuțiile pe care le-a avut femeia cu clienții. „În cadrul acestor conversaţii inculpata le oferea din proprie iniţiativă pe cele două fiice ale sale minore (cu vârstele de 9 ani, respectiv de 13 ani, la debutul activităţii infracţionale, mai precis octombrie 2014) pentru show-uri de videochat, fie la cererea clienţilor care solicitau spectacole pornografice cu fete minore”, citim în motivarea instanței.
Ororile pornografice se realizau prin intermediul unui site de videochat, însă, pentru că reprezentanții site-ului monitorizau activitatea pentru a preveni săvârșirea unor infracțiuni din sfera pedofiliei, inculpata le-a pus la dispoziție clienților id-ul de la o aplicație, iar spectacolele pornografice se desfășurau prin intermediul acestei aplicații, prin convorbiri telefonice cu video. Pentru înregistrările șocante cu minorele clienții cumpărau jetoane, denumite tokens, care erau convertite în dolari, după care banii erau virați într-un cont al inculpatei. Parchetul de pe lângă ÎCCJ DIICOT ST Piteşti a solicitat, prin ordine europene de anchetă, identificarea persoanelor cu care inculpata a corespondat, însă organele de poliție din țările respective nu le-au putut identifica. Inculpata a fost reținută, arestată preventiv, apoi la domiciliu de la 22.09.2017 până la data de 21.03.2018. În timp ce fetele au ajuns atunci într-un centru de plasament.
Inculpata a facut videochat și într-un salon din Pitești
Inculpata locuia fără forme legale, împreună cu fetele sale minore, nu avea niciun loc de muncă şi a fost angajată, doar pentru două luni într-un an, la un salon de masaj din Piteşti. Femeia practica videochat de mai mulţi ani, iar din declarațiile persoanelor vătămate reiese că „în cursul anului 2015, într-o seară, le-a chemat pe fiecare în camera în care făcea videochat şi le-a propus să participe şi ele, spunându-le că în acest fel va câştiga mai mulţi bani pe care îi va folosi în interesul lor”. Despre ocupația femeii știa și altă martoră, o nepoată care a venit la ea în vizită.
„Audiată fiind în timpul urmăririi penale, în primele declaraţii date în calitate de suspect la data de 21.09.2017 şi mai apoi în calitate de inculpat, a arătat că, pe fondul lipsurilor materiale, și-a creat pe site un cont, prestând activităţi de videochat cu care era familiarizată, lucrând anterior la un salon de profil din Municipiul Piteşti. În perioada 2014 sau 2015, la cererea unui bărbat care s-a logat pe site, a apelat de mai multe ori la fiica sa pentru a presta spectacole prin intermediul apelului video, spunându-i acesteia că au nevoie de bani pentru întreţinerea membrilor familiei, fiica sa fiind de acord, cunoscând lipsurile financiare cu care se confruntau aceştia. (…) Referitor la fiica ei cea mică, inculpata a precizat că a introdus-o în spectacolele pornografice la solicitarea aceluiaşi bărbat şi a convins-o să participe la show-uri, invocând lipsurile materiale”, găsim în motivare.
Citește și Percheziții la proxeneți din Argeș și Galați. Au racolat 6 femei și o minoră
„Implicarea unor copii în activităţi sexuale de orice fel de către un părinte – de neconceput şi de neacceptat”
Instanța reține că „inculpata, ignorând în totalitate obligaţiile ce îi revin unui părinte în educarea şi creşterea armonioasă a copilului, în scopul obţinerii în mod facil a unor sume de bani, şi-a supus fetele minore unui tratament înjositor prin constrângerea acestora la întreţinerea de acte sexuale solicitate de persoane cu un comportament sexual deviant cu înclinații către sfera pedofiliei și a zoofiliei, toate aceste acţiuni ale inculpatei fiind de natură a produce traume psihice asupra copiilor, având în vedere vârstele fragede ale acestora la data debutului activităţii infracţionale, de 9 ani şi 13 ani, şi care au declarat în timpul urmăririi penale că se ruşinau groaznic de activităţile în care le implicase mama lor şi încercau să dea uitării cele întâmplate. (…)
Împrejurarea că inculpata se confrunta cu probleme de ordin financiar nu poate justifica sub absolut nicio formă modul josnic în care a procedat aceasta, implicarea unor copii în activităţi sexuale de orice fel de către un părinte fiind de neconceput şi de neacceptat. De altfel, observăm că, în ciuda faptului că inculpata se afla la o vârstă tânără, într-o stare bună de sănătate şi avea în întreţinere 3 copii minori, nu a avut vreun loc de muncă în perioada de referinţă (cu excepţia activităţilor de videochat prestate în cadrul unui salon de profil din Mun. Piteşti) şi nu a depus vreun efort pentru câştigarea unor venituri din activităţi legale şi decente”. Instanța mai atrage atenția că fenomenul pornografiei infantile a căpătat o amploare deosebită în ultima perioadă.
Instanţa nu-i mai dă dreptul să fie mamă!
Tribunalul Arges i-a dat pedepse pentru fiecare dintre infracţiuni, cea finală fiind de 13 ani închisoare, şi i-a interzis, timp de trei ani, dreptul de a fi aleasă în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, drepturile părinteşti, dreptul de a fi tutore sau curator. Instanţa consideră că „inculpata este nedemnă în a-şi mai exercita drepturile părinteşti şi nu prezintă garanţiile morale necesare pentru a exercita drepturile prevăzute în legislaţia civilă privitoare la tutelă şi curatelă”. Sentința a fost atacată cu apel de inculpată. Pe lângă cheltuielile judiciare, ea trebuie să plătească 50. 000 de lei, daune morale, uneia dintre fiice, în urma acțiunii formulată de Parchetul de pe lângă ÎCCJ – DICOT Piteşti. Cealaltă fiică nu s-a constituit parte civilă, iar fiul si soţul inculpatei au arătat că nu doresc să dea declaraţii în cauză.
0 Comentarii