Web Analytics

Doi dintre denunţătorii la DNA ai „Cartelului de la Mărăcineni” arată cu degetul spre ex-prefectul Cârstoiu

de | 5.10.2017 10:45 | Dezvăluiri

5 carstoiu# Prunii Institutului Mărăcineni ar fi ajuns în două camioane, unul la firma Amfora și altul la Stelică Crăciun acasă #  În replică, fostul prefect spune că nu îl cunoaşte pe Crăciun decât din ziare, iar la moşia de la Nucşoara i-ar fi lucrat altcineva, nu Viorel Bolovan

Câteva zeci de locuitori ai comunei Mărăcineni se luptă în instanță pentru o suprafață de teren a Institutului Pomicol de la Mărăcineni, pământ pentru care au documente că a aparținut strămoșilor. Cu toate acestea, Stelică Crăciun și-ar fi pus angajații să taie o întreagă plantație de pruni de pe terenul respectiv, chiar dacă procesul era încă pe rol. Unul dintre aceștia, Florin Popescu a depus și un denunț la DNA, în 2015, iar în vara acestui an au început audierile la DNA Pitești. Florin Popescu ne-a oferit mai multe amănunte, declarându-ne că în denunțul său de 18 pagini s-a îndreptat atât împotriva lui Stelian Crăciun, cât și împotriva cumnatului acestuia, actualul primar Nicolae Dascălu, al mamei lui Crăciun, Ioana Crăciun, dar și împotriva judecătoarei Cornelia Inge.

Deși au luat 38 de hectare din terenurile Institutului, moștenitorii lui Micescu nu mai aveau dreptul la niciun metru de pământ

„Am scris, cred, vreo 18 pagini. La o săptămână m-au chemat și au zis că nu mai sunt martor, sunt păgubit și am dus atunci toate actele. Am 2,5 ha la SMA Mărăcineni, unde este plantația, avea tatăl meu teren acolo până în colectivizare, apoi s-a înscris cu terenul în colectiv. Terenul este în registrul agricol, iar tatăl meu a făcut cerere să îl ia în ‚90, apoi a făcut și mama mea, nu ne-a fost dat și atunci am dat în judecată comisia fondului funciar și Primăria. I-am dat în judecată pentru anularea procesului de punere parțială în posesie a moștenitorilor lui Micescu. Nu am terminat, suntem încă în procese, următorul fiind pe 10 octombrie. Am făcut plângerea la DNA pentru că din documentele pe care le am rezultă că moștenitorii lui Micescu nu au dreptul să ceară nici un metru de pământ. Au luat 38 de hectare de teren pe terenurile Institutului, pe care îl stăpânesc, fără a avea dreptul de a lua un metru de pământ! Crăciun și cu moștenitorii lui Micescu au luat. Între primărie și institut a fost un act prin care institutul a predat primăriei terenul pentru a fi puși în posesie foștii proprietari.  Crăciun i-a zis lui Șerban (fostul primar al comunei Mărăcineni) că le dă pământ la toți. Înainte să îl pună în posesie pe Crăciun, pe numele lui Micescu, eu împreună cu 20-30 de persoane ne-am dus la Primărie. Acolo i-am găsit pe Crăciun și pe Micescu. Am intrat toți în sala de ședințe, să le spunem să nu îi pună în posesie că noi toți avem teren acolo, suntem în litigiu. Atunci, Crăciun a sărit în sus și mi-a zis că cei din comisia de fond funciar i-au cerut 10 hectare ca să  îl pună în posesie pe terenurile lor. De acolo am plecat la prefect. Prefect era Cârstoiu, care era partenerul lui Crăciun. Cârstoiu ne-a băgat înăuntru, am discutat cu el, am arătat actele. Ne-a zis să ne ducem la instanță. Când am ieșit afară, cine era la ușă? Crăciun și Micescu!”

Ultimele două hectare din moștenire au fost donate de Micești Primăriei Budeasa

Florin Popescu ne-a arătat două hotărâri prin care s-a făcut întreaga manevră. Prima este o hotărâre dată de judecătoarea Cornelia Inge în 2004, prin care îl validează pe Micescu cu teren pe o suprafață totală de 38 de hectare. În sentință se arată că Miceștii s-au prezentat la validare cu un act de partaj voluntar din 1947. „Eu, actul ăsta l-am depus la DNA. În actul ăsta, după moartea mamei lui Istrate Micescu, cel care a fost ministrul Justiției în guvernul Petru Groza și fratele lui, Năică Micescu – zis „Nebunul”, care era bunicul lui Micescu Nicolae Petre, și-au împărțit averea care le-a rămas. Acest act s-a făcut în 1947. Din ‚47 până în ‚90 nu mai e nici un act depus de ei prin care să ateste că s-a vândut teren și ce a rămas. Ulterior, în 1953, moare Năică Micescu, zis „Nebunul”. Fac taxă de succesiune soția și cei doi fii ai lui, Micescu Istrate și Micescu Nicolae. Uitați ce au găsit fiii și soția după moartea lui Micescu Nicolae: au găsit 6,25 hectare de pământ. În 1990, Istrate Micescu și cu Nicolae Micescu, fiii lui „Nebunul”, fac cerere la arhivele statului să vadă ce teren au avut părinții lor, pentru revendicări de drepturi. Uitați ce scrie în actul lor! În ‚55, după ce a murit și mama lor, mai erau 2 hectare și această suprafață fiind donată sfatului popular al comunei Budeasa în 1954. Deci Micescu Ana a mai vândut teren, i-au mai rămas 2 hectare pe care le-a donat. Dar aceste acte nu le-au depus în instanță! Am dovedit că această hotărâre din 2004 este deja nulă. Prin a doua hotârâre, din 2007, Micescu Istrate și Micescu Nicolae sunt puși în posesie pe vechile amplasamente. Ghiciți cine era președintele completului de judecată și de această dată? Ei, bine, aceeași Cornelia Inge Ene.

„Am tăiat cu drujba două camioane de pruni pe rod. Unul l-am dus la Amfora și altul la Crăciun acasă ca lemn de foc”

Privitor la această speță, Viorel Bolovan, nimeni altul decât fostul om de încredere al lui Stelian Crăciun, în prezent denunțător al „Cartelului de la Mărăcineni[, ne-a declarat că, trimis de Crăciun, a tăiat o plantație de pruni pe rod de la Institutul Mărăcineni. „De pe acel teren, care este în litigiu între Popescu și Primărie, eu, Viorel Bolovan, am tăiat 3 hectare de pruni. Eu i-am tăiat împreună cu Lupașcu Marian și încă doi băieți de la Micești, în 2013. Lupașcu, angajatul lui Crăciun, a venit la mine și mi-a zis că l-a trimis Stelică să mă duc până la el și mi-a zis ca a doua zi să mă duc cu Marin Lupașcu și am mai găsit doi băieți de la Micești cu drujbe, cu Lupașcu și cu mine, am tăiat aproape patru hectare de pruni pe rod. Un camion de pruni  i-am dus la firma Amfora, la Piscani și un camion la Crăciun acasă. Lemn de foc”.

Viorel Bolovan: „Pe Crăciun şi ai lui i-a ajutat foarte mult fostul prefect Ion Cârstoiu căruia eu, trimis de Crăciun, i-am construit un grajd la Nucşoara”

5 BolovanTot Viorel Bolovan explică angrenajul prin care terenurile primite prin hotărâri judecătorești controversate date de judecătorea Cornelia Inge Ene, urmașilor lui Micescu, au ajuns la familia Crăciun:
„Micescu Nicolae Petre i-a vândut drepturile litigioase lui Ardei (naşul lui Crăciun şi actual primar la Mărăcineni, n.red). Dosarul s-a judecat la Inge, care i-a dat câștig de cauză, iar mama lui Micescu Nicolae Petre i-a transferat acest teren în acte Ioanei Crăciun, mama lui Stelică Crăciun. Actele s-au perfectat la notarul de aici, din centru, de lângă Banc Post. I-a ajutat foarte mult prefectul de atunci, Ion Cârstoiu, pentru că eu personal i-am construit acestuia, împreună cu Ardei și o altă persoană, anumite anexe la casa de vacanță de la Nucșoara. S-a extins mult acolo Cârstoiu, iar Crăciun l-a ajutat foarte mult. De exemplu, gardul care îl împrejmuiește, e făcut de Crăciun, cu cheresteaua lui Crăciun. Mi-a zis așa Crăciun, să nu îmi fac niciun program, iar luni dimineață, când pleacă nașul (Ardei), care era administrator la Nucșoara, la gaterul lui Crăciun, să mă duc cu el. Am stat o săptămână la Nucșoara. Acolo eu stăteam la gaterul lui Ioviță, actualul primar, gater care a fost luat de Crăciun, pe numele mamei lui. Îi construiam (prefectului Cârstoiu) un  grajd foarte mare pentru porci, pentru vaci… Zona se cheamă Lunci, cum se intră pe proprietate la casa domnului Cârstoiu, mai sus, se face o stradă la dreapta. Și casa se află pe  o suprafață foarte mare înconjurată cu gard. Eu nu am participat, când s-a făcut gardul, dar materialele au fost furnizate de Crăciun de la gater. Eu am muncit doar la grajdul ăsta. În perioada aceea, când lucram acolo, a venit domnul Cârstoiu cu mai multe persoane printre care am recunoscut-o pe doamna Luminița, care are restaurantul Brădet din Găvana. Era o sâmbătă. Grajdul are pardoseală, iesle… Acolo am lucrat cu un anumit Zozo, care muncește în momentul de față în curtea lui Crăciun și cu actualul viceprimar de la Mărăcineni, Nicolae Ardei. El mai puțin se pricepea, dar de la gater și până acolo nu puteam să mergem pe jos că trebuiau scule, ne ducea Ardei, cu o camionetă. Ardei aducea cherestea, ce trebuia să aducă. Aducea și mâncarea pentru că tot Crăciun ne trimitea și mâncarea. Pe mine, de fapt, m-a plătit Crăciun pentru munca depusă, nu proprietarul grajdului. Îl cunosc bine pe domnul Cârstoiu. Și dânsul mă cunoaște pe mine. Până să fie prefect a fost președintele PD, tot Crăciun m-a dus la el și m-am înscris în partid.  Aveam legitimația numărul 9 în 1992”.

Ion Cârstoiu: „Niciodată nu a fost Crăciun la mine, la Prefectură! Îl cunosc doar din ziare”

Fostul prefect Ion Cârstoiu, pe care l-am căutat în legătură cu afirmațiile care îl priveau, neagă însă că Bolovan i-ar fi muncit la casă. Spune chiar că nu îl cunoaște pe Stelian Crăciun decât din ziare: „La anexă a lucrat… cine dracu a lucrat la mine…?! Nu îmi amintesc! Era în ‚96 sau cam așa ceva. Adică mi-a acoperit un grajd. Dar nu era din Mărăcineni cine mi-a lucrat mie, au fost unii din Micești. Nu am avut eu treabă cu Crăciun niciodată. Niciodată! L-am văzut prin ziare pe la voi, dar nu am avut nicio legătură cu Crăciun. Cine mi-a lucrat aici, la Nucșoara, a fost plătit, nu e nicio problemă. Pentru gard am avut lemnul meu și l-am tăiat la Domnești, la fabrică. Am vorbit la gater și la Nucșoara, dar nu cu Crăciun, cu altul. Cum dracu îl chema? Nu-mi aduc aminte! Am vorbit ca să îmi taie el lemnul. Dar când am văzut ce scule are… am zis că nu. Unul înalt așa, era, dar în niciun caz nu mi-a tăiat nimic, m-am dus la fabrică la Domnești, așa cum v-am spus. Niciodată nu a fost Crăciun la mine la Prefectură. A fost cineva care era urmașul lui Micescu, dar nu era cu Crăciun. Știu că a fost o mare încurcătură cu pământul ăla. Noi nu am dat nimic. Noi i-am trimis la instanță, să spună instanța!”
Iar instanțele de după Cornelia Inge nu și-au spus ultimul cuvânt nici după ani de zile de mers prin sala pașilor pierduți. Pentru că oamenii încă mai așteaptă ca doamna legată la ochi să le dea pământul înapoi.

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

0 Comentarii