# Dilema dinaintea motivaţiei: hotărâre nelegală sau netemeinică la Curtea de Apel? Dosarul inundaţiilor nu s-a închis vineri, după judecata la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Constantin Nicolescu, Grigore Dobre, Florian Despan, Gheorghe Nicuţ, Călin Andrei şi alţi şase inculpaţi sunt acuzaţi de săvârşirea de fapte de corupţie în scopul obţinerii unor fonduri europene cu care s-au reabilitat unităţi de învăţământ afectate de inundaţiile din 2005, iar procesul se va relua la Curtea de Apel Bucureşti, după ce Înalta Curte a dispus trimiterea spre rejudecare. Cum până la acest moment nu este cunoscută motivaţia deciziei instanţei supreme, întrebarea este care va fi motivul rejudecării: nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii instanţei de apel?
De ce niciun reprezentant al guvernului nu a ajuns în fața instanței?
În doar un an de zile de judecată, dosarul inundaţiilor a trecut prin faza de fond şi prin căile de atac cu rezultate diferite. Tribunalul Bucureşti i-a condamnat la închisoare cu suspendare pe fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, Constantin Nicolescu, şi pe omul de afaceri Cornel Penescu, ceilalţi nouă acuzaţi fiind achitaţi. La Curtea de Apel, însă, toţi s-au ales cu condamnări la închisoare, unii cu executarea pedepsei, alţii cu suspendarea executării. S-a ajuns în faza recursului, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi doar după două termene de judecată s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti.
Speranţa fostului primar de la Curtea de Argeş, Gheorghe Nicuţ, cum că judecătorii de la Înalta Curte „sunt nişte oameni luminaţi şi vor vedea adevărul” s-a confirmat. Instanţa a ascultat părţile implicate în cauză şi a dispus acceptarea la dosar a unor documente care nu constituiseră probe în fazele anterioare ale procesului. Potrivit primarului Câmpulungului, Călin Andrei, în faţa judecătorilor au ajuns acte care dovedesc conformitatea cu documentaţia impusă pentru acordarea de fonduri europene, dar şi o hotărâre de Guvern din 2007 prin care s-a aprobat finanţarea lucrărilor de reabilitare a unităţilor de învăţământ, hotărâre emisă după îndeplinirea tuturor condiţiilor legale impuse de instituţiile de finanţare europeană. De menţionat este şi faptul că în cazul celor patru instituţii de învăţământ din Câmpulung, Curtea de Argeş şi Budeasa, Guvernul României a admis solicitarea şi obţinerea de fonduri europene prin trei hotărâri date în perioada 2005-2007. Dacă au existat ilegalităţi în demersurile efectuate, se pune întrebarea de ce niciun reprezentant al Guvernului nu a ajuns în instanţă…
Un amestec inexplicabil
Procesul celor unsprezece a demarat în mai 2011, prin dispunerea trimiterii lor în judecată. Iniţiatorul cauzei penale a fost Direcţia Naţională Anticorupţie, cea care a realizat un mix penal surprinzător între acuzaţiile de folosire şi prezentare de documente ori declaraţii false sau inexacte pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene (cei vizaţi sunt Nicolescu, Andrei, Nicuţ, Dobre, Despan) şi dare, luare de mită şi abuz în serviciu (Nicolescu, Penescu, Ion Popa). Cele două direcţii acuzatoare nu au niciun punct comun, ci doar o persoană: Constantin Nicolescu.
Cătălin Ion Butoiu
