# Au vrut să ne bage în puşcărie şi nu le-a ieşit! # Dosarul de la Parchet a devenit public după ce comisarul șef Nicolae Baciu, audiat ca suspect în cauză, alături de trei ziariști ai Jurnalului, a deschis proces la Tribunalul Argeș # Astfel a ieșit la iveală cum IPJ Argeș, în loc să afle cum s-au scurs respectivele documente clasificate din ograda sa, a dat vina pe ziariști, pe care i-a reclamat la Parchet că ar fi provocat un incident de securitate 
# Șefii IPJ Argeș au dorit astfel să se răzbune pe cms. șef Nicolae Baciu, care i-a numit în dese rânduri „fruntași la fabrica de permise”, dar și pe ziariștii de la Jurnalul care au publicat un raport de control devastator, din 2008, despre implicarea a zeci de polițiști cu funcții, dintre care unii sunt șefi și astăzi, în cancerul de la permise auto

Noi detalii ies la iveală în dosarul în care șefii IPJ Argeș  au  încercat să ne intimideze fiindcă ne-am făcut datoria de jurnaliști și am dat publicității incendiarul raport din 2008 despre implicarea lor și a altor câteva zeci de polițiști argeșeni în proliferarea cancerului de la permise auto. După o cercetare de doi ani, în mai multe dosare penale, cazul a fost clasat de fostul procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, Ion Anghelescu, ieșit anul trecut la pensie. Numai că dosarul a ajuns la sfârșitul anului 2016 și în atenția instanței, urmare a unui proces pe fond deschis de comisarul șef Nicolae Baciu. De altfel, Baciu, doi redactori ai Jurnalului de Argeș, plus redactorul șef au dat cu subsemnatul la Parchet, după ce comandanții poliției argeșene au făcut sesizare că s-ar fi dat publicității documente clasificate. Mai exact, după ce poliția a clasificat cu grație mizeria rezultată din scandalul permiselor, noi ne-am fi făcut vinovați că am dezvăluit publicului larg incompetența de care reprezentanții ei la vârf au dat dovadă.  Numai că ofițerul Nicolae Baciu s-a declarat nemulțumit de rezoluția pusă de Parchet, în sensul că procurorul nu a mers până la capăt să identifice adevărații vinovați din poliție, și s-a adresat instanței. Urmarea este că documente scandaloase din dosarul penal încep să vadă lumina zilei, asta și datorită faptului că procesul este acum unul public. Sunt documente care scot la iveală faptul că și în continuare, în loc să se facă lumină în scandalul de la permise și să fie sancționați cu adevărat cei vinovați, așa cum de altfel cereau și polițiștii bucureșteni de la IGPR, veniți în control în 2007, se ascunde în continuare mizeria sub preș. Nici nu ne miră, având în vedere că onor  comandanții de ieri, din momentul declanșării scandalului, sunt aproape aceeași cu cei care conduc și astăzi IPJ Argeș. N-au făcut decât să se mângâie pe creștet unii pe alții, într-un simulacru de judecată ce n-a avut niciun efect asupra carierelor lor. Mai mult, au încercat să se răzbune pe ziariști și pe colegul lor Baciu, reclamându-i la pachet, la Parchet, pentru că au scos mizeria de sub preșul sub care ei o credeau îngropată pentru totdeauna. S-au înșelat, după cum vă veți convinge în continuare.

Cine ne-a reclamat la Parchet? Marcel Stănciulescu, polițistul despre a cărui soție am dezvăluit că a încasat 19,4 miliarde lei vechi pentru testele clinice pe pacienți

Cum a început… „La data de 30.07.2014, săptămânalul «Jurnal de Argeș» a publicat un articol intitulat «Un nou episod din Epopeea Baciu. Șefii poliției argeșene au ajuns să se filmeze între ei» și «Baciu către comisarii șefi Nedelescu și Gherghe: sunteți fruntași la fabrica de permise auto din Pitești», care include un interviu acordat presei de către cms. șef Baciu Nicolaie, în care acesta face afirmații tendențioase la adresa conducerii IPJ Argeș. În conținutul interviului acordat, cms. șef Baciu Nicolaie a relatat date despre controlul efectuat la IPJ Argeș în cursul anului 2008 de către structurile specializate din cadrul M.A.I cu privire la soluționarea cererilor de mutații întocmite în vederea susținerii examenului de obținere a permisului auto, precum și trimiteri referitoare la raportul de control elaborat de comisia de control din cadrul M.A.I. Având în vedere că, la data de 06.10.2014, v-am sesizat cu privire la posibila săvârșire a infracțiunii de divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, faptă prev. și ped. de art. 304 alin. (1) și (2) din C.P., în ceea ce privește publicarea fără drept, în același săptămânal, a unor pasaje din raportul de control întocmit de Direcția Control Intern din cadrul I.G.P.R, document clasificat «secret de serviciu», vă înaintăm alăturat, în fotocopie, sinteza presei din data de 30.07.2014, care conține articolul de presă din săptămânalul «Jurnal de Argeș», precizat mai sus, pentru a fi avut în vedere la soluționarea cauzei”, se arată într-o adresă trimisă la Parchet și semnată de șeful biroului control intern, cms. șef de poliție Marcel Stănciulescu și contrasemnată de chestorul Ionel Ispir, șeful IPJ Argeș. Vă reamintim că Jurnalul de Argeș a dezvăluit că, între 2012-2014, soția comisarului șef Marcel Stănciulescu (acum veți înțelege și de ce nu ne avea la mațe polițistul care ne-a făcut sesizare la Parchet), medicul Gabriela Stănciulescu de la Secția Cardiologie a Spitalului Județean,  a primit sponsorizări de 19,4 miliarde lei vechi de la giganții farma pentru studii clinice pe pacienți. Soția polițistului Stănciulescu a primit sponsorizări de patru ori mai mari decât Spitalul Județean, instituție de a cărei logistică, bază de dată și pacienți s-a folosit pentru derularea respectivelor programe de cercetare clinică. 

Și adjunctul Gherghe, altă vedetă, alături de Ionițescu, în raportul despre cancerul de la Permise, a înroșit pixul pe noi

Ce am mai descoperit în dosarul stufos și întortocheat aflat acum pe masa judecătorilor de la Tribunalul Argeș? O notă-raport avizată de adjunctul șefului Inspectoratului și totodată șeful structurii de securitate a IPJ Argeș, comisarul șef Gabriel Gherghe. În ea se spune că, în urma articolului intitulat „Primele dovezi despre mușamalizarea cercetărilor în «Scandalul Permiselor»”, la nivelul instituției s-a constituit o comisie, numită prin ordin al șefului IPJ Argeș, cu sarcina să efectueze verificări cu privire la „cercetarea incidentului de securitate constând în aceea că, în articolul menționat anterior au fost publicate date dintr-un document clasificat emis de o unitate MAI”. Așadar, s-a constituit rapid o comisie care să ne acuze că am folosit documente clasificate. Asta în ciuda faptului că, trebuie să vă reamintim domnilor polițiști, articolul 33 din legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecția informațiilor clasificate, spune negru pe alb: „Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției”.
Iar articolul 24 este chiar mai grăitor (și incriminator): „Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informațiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informațiile de interes public, restrângerii ilegale a exercițiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime”.
Noi, ca jurnaliști, nu am făcut decât să respectăm și să susținem respectarea acestor prevederi legislative care se referă strict la interesul public și nu la interesul unor caste, ca să nu le spunem direct găști, capabile să ne facă dosare peste dosare doar ca să ne închidă gura și să își acopere derapajele de la lege.

Cum a fost căutat „Acarul Păun” în sediul IPJ Argeș…

Să recapitulăm! La Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a fost înregistrată o sesizare a IPJ Argeș prin care s-a solicitat efectuarea urmăririi penale pentru infracțiuni prevăzute de art. 304 cp, constând în publicarea, în săptămânalul „Jurnal de Argeș”, începând cu luna iulie 2014, a unor articole ce au cuprins date extrase din raportul Direcției Control Intern al I.G.P.R privind modul de implicare a polițiștilor din IPJ Argeș în solicitarea cererilor pentru eliberarea actului de identitate a celor din alte județe care dădeau de permis la Pitești. Răspunzând unei solicitări a Parchetului, IPJ Argeș le-a trimis procurorilor, în 2016, Nota Raport privind rezultatul verificărilor efectuate de către comisia constituită în baza dispoziției șefului IPJ Argeș, în mai 2016, cu privire la respectarea regulilor generale de evidență, înregistrare, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare a documentului clasificat „secret de serviciu” care a ajuns în posesia Jurnalului de Argeș, respectiv incendiarul raport care cuprindea vinovățiile polițiștilor în dosarul permiselor și cum au scăpat șefii basma curată.
Astfel, un grup de cinci ofițeri de poliție, în frunte cu comisarul George Cismaru din cadrul Biroului Control Intern, dar și inspectori sau agenți din cadrul Structurii de Securitate au primit ordin de a demara cercetările în acest sens. 

Până și procurorul s-a prins că poliția îl duce cu preșul. Și că îi descrie ce s-a întâmplat, nu și cine din instituție e vinovat 

Ce a urmat e demn de serialul de comedie „Trăsniți în NATO”. Capitolul „Aspecte sesizate” începe halucinant, încă din start: „Prin adresa nr/323/P/2004 din data de 24.05.2016 (Oooops! Amintiri din… viitor?!), Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a comunicat IPJ Argeș că se impune a se stabili printr-o verificare de specialitate (…) dacă au fost respectate regulile generale de evidență, înregistrare, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare a documentelor clasificate, care sunt normele legale încălcate și persoanele vinovate, întrucât nota-raport a Biroului Control Internal IPJ Argeș având nr. 12045/06.10.2014 s-a referit exclusiv la posibilitatea existenței în cauză prin publicarea în presă a unor foto-copii ori pasaje dintr-un document clasificat a însemnat un incident de securitate, nu și la analiza cauzelor și împrejurărilor favorizante acestei situații”. Ce reiese de aici? Că procurorul s-a prins că IPJ Argeș îl duce cu preșul printr-o decriere a faptei, în loc de o analiză a comiterii ei, cum și de către cine din instituție.  
Urmarea a fost că două doamne de la Secretariat, una având gradul de agent șef de poliție și cealaltă de referent, ambele având autorizații de acces la informații clasificate, au fost luate la întrebări despre cum a fost manipulat respectivul document clasificat și înregistrat la nivelul  IPJ Argeș (raportul IGPR din 2008, dat publicității de către Jurnalul, n.red).

O doamnă „Acar Păun” o zice direct: raportul dispărut a fost rezoluţionat de şeful din 2008… cms. şef Ioniţescu Petre

Potrivit declarațiilor doamnelor luate la întrebări, documentul a fost rezoluționat, la data de 29.12.2008, de către inspectorul şef al IPJ Argeș, în funcție la acea vreme, cms. șef Ionițescu Petre, către Serviciul Resurse Umane și apoi i-a fost  înscripționat, de către subalternă, numărul de înregistrare și data, înscrise apoi în registrul special de evidență „Secrete de serviciu”. După care, aceeași subalternă de la Secretariat a capsat plicul și a completat denumirea structurii căreia îi era destinat – Serviciul Resurse Umane.
La Serviciul Resurse Umane s-a descoperit că Raportul Direcției de Control Intern al IGPR, existent într-un singur exemplar, i-a fost repartizat unei persoane cu inițialele O.M. Însă referentul Serviciului de Resurse Umane a precizat că nu comisarul șef Marian Orjanu fusese cel care a rezoluționat documentul și că acest document nu a fost repartizat unui lucrător anume, fapt pentru care a rămas în gestiunea secretariatului serviciului, în sarcina altor două doamne. În orice caz, spune comisia de control, „documentul în cauză a fost clasat la data de 09.01.2009, la nivelul SRU, fiind scos din circuitul de documente”. Ca și concluzii, în nota Raport se arată că în urma verificărilor efectuate cu privire la respectarea regulilor generale de evidență, înregistrare, păstrare, procesare, multiplicare, manipulare a documentului secret de serviciu, la nivelul IPJ Argeș au fost respectate în mare parte regulile generale privind modul de gestionare a documentelor clasificate, chiar dacă au fost constatate și deficiențe. Altfel spus, nu IPJ Argeș se face vinovat de scurgerea și dispariția respectivelor documente clasificate pe care le-a avut în custodie, ci ziariștii de la Jurnalul, care le-au dat publicității și, prin urmare, trebuie cercetați și intimidați pentru această obrăznicie.