Jandarmii și polițiștii, alături de un preot și executorul judecătoresc, au început în forță eliberarea sitului arheologic de la Cetățeni, un perimetru cu vestigii ce datează din vremea dacilor, acolo unde comunitatea formată preponderent din romi şi-a construit ilegal locuințe.
Intervenția demarată joi s-a soldat cu demolarea primei case. Deși oamenii se plâng că sunt daţi afară în pragul iernii, acțiunea va continua.

Romii spun că stau aici de aproape trei decenii, recunosc și că n-au acte , dar spun că habar n-au avut că s-au așezat pe un teren cu valoare istorică. Autorităţile nu prea i-au deranjat, deși știau că romii n-au nicio autorizaţie.
Adevărata amenințare pentru ei a avenit după ce terenul a fost donat de Primăria Cetățeni, Mănăstirii Cetăţuia, care i-a învederat din toamna anului trecut că trebuie să elibereze situl.
Cele 150 de familii care locuiesc în zonă au crezut că sunt doar vorbe și au înțeles că treaba e serioasă abia când au văzut buldozerele.
Prima casă, una dintre cele mai mari din comunitate. a fost pusă joi la pâmânt, iar acțiunea va continua în baza mandatului de executare, în ciuda protestelor comunității.

Comuna Cetăţeni apare în lista localităţilor cu o concentraţie foarte mare a patrimoniului naţional. „Prin cercetările arheologice s-a relevat existenţa, aici, a unei aşezări şi fortificaţii geto-dacice, funcţională în perioada secolelor III î.Hr – I d. Hr, dar şi a unor vestigii din perioada medievală – aşezare, fortificaţie, necropolă şi cimitir, datate din intervalul secolelor XIII-XVII“, spune istoricul Dragoş Măn¬descu, directorul adjunct al Muzeului Judeţean Argeş.
Cu valoare excepţională pot fi enumerate, pe lângă microrelieful carstic, biserica rupestră Schitul Cetăţuia (situată mai sus, într-o zonă nepopulată), fortificaţia şi aşezarea getodacică, fortificaţia medievală şi vestigiile provenind de la trei biserici – în punctul „Cetăţuia“, unde se află cătunul cu cele 30 de familii amintinte.