Decontaminarea platformei Arpechim, ţinută la secret de autorităţi

# Ministerul Mediului refuză să comunice detaliile legate de costuri. În urmă cu peste șase ani, Envisan, sucursala de mediu a puternicului grup belgian Jan De Nul, câștiga licitația organizată de către Petrom  pentru „Eliminarea deșeurilor și ecologizarea haldelor de nămol aparținând Petrom SA-punct de lucru Arpechim”.  Valoarea estimată la vremea aceea a contractului a fost de 26,9 milioane euro fără TVA. Contractul includea reabilitarea şi ecologizarea a aproximativ 200.000 de metri cubi de nămol rezidual din lagune, precum și realizarea unei instalații de tratare a deșeurilor la Oarja, instalație funcțională din 2010. O instalaţie unică de tratare a deşeurilor, care combina mai multe tehnici, printre care bioremedierea, centrifugarea, recuperarea uleiului, incinerarea nămolurilor şi epurarea apelor. Energia necesară pentru procesare este recuperată din deşeuri, în timp ce aburii generaţi sunt utilizaţi pentru a produce electricitate.
Finalizarea lucrărilor de la Arpechim era programată pentru toamna anului 2012. Așa cum e normal, am dorit să aflăm de la factorii implicați dacă lucrările s-au încheiat la timp, precum mai multe detalii actualizate privind ecologizarea Arpechim. Inclusiv unele detalii potrivit cărora solul de la Arpechim ar fi încă poluat cu hidrocarburi petroliere cu mult peste limita admisă. Am trimis e-mailuri oficiale încă din 19 iunie a.c. la Envisan, Ministerul Mediului și Petrom, însă până acum nu am primit nici cel mai mic răspuns, fie el și negativ. O secretomanie bizară, mai ales că este vorba de zeci de milioane de euro cheltuite pentru decontaminarea unei rafinării ce nu mai este funcțională de mai bine de doi ani.
Banii plătiți de Petrom pentru decontaminarea Arpechim ar putea fi recuperați în cele din urmă de la statul român. Și asta pentru că la privatizarea Petrom, în 2004, statul român se angajase să plătească decontaminările ecologice istorice pentru Petrom, în perioada 2005-2019. La începutul anului 2008, OMV Petrom a evaluat cheltuielile de mediu pe care ar urma să le recupereze de la stat la 1,707 miliarde de lei (511 milioane euro), ceea ce reprezintă peste trei sferturi din preţul încasat de stat la privatizarea companiei. La sfârșitul lui 2011, grupul austriac OMV – acţionarul majoritar de la Petrom – a deschis acţiune împotriva statului român la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris, solicitând 91,6 milioane de lei (aproximativ 22 de milioane de euro), pentru că a efectuat lucrări de ecologizare pe care s-ar fi cuvenit să le plătească România.
Potrivit plângerii, Petrom a plătit decontaminarea, dar statul nu i-a rambursat banii.
Lucrările pentru care OMV Petrom cere 91,6 milioane de lei de la statul român la Curtea de Arbitraj au fost derulate în 2009-2010 şi au vizat la decontaminarea unor terenuri de la combinatul chimic Doljchim şi la rafinăria Petrobrazi, ambele unităţi fiind deţinute de OMV Petrom.
Denis Grigorescu