„Jurnalul de Argeș” a câștigat procesul cu ISC, Tribunalul București obligând Inspectoratul să facă dovada legalității construcției acestui sediu
ISC a făcut recurs, care se judecă la Curtea de Apel București
Anul trecut, pe 25 noiembrie, Tribunalul București, Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, a dat câștig de cauză „Jurnalului de Argeș” într-un proces cu Inspectoratul de Stat în Construcții. Instanța l-a obligat pe pârât, adică pe ISC, să ne pună la dispoziție un act solicitat în baza Legii 544/2001, a liberului acces la informațiile de interes public. Este vorba despre unul dintre actele obligatorii, care trebuiau să stea Ia baza eliberării autorizației de construire/certificatului de urbanism pentru imobilul situat în Pitești, pe bulevardul I.C. Brătianu nr. 56, chiar sediul Inspectoratului de Stat în Construcții Argeș. Mai exact, o copie a avizului eliberat de către Direcția Județeană pentru Cultură Argeș, de „intervenție asupra monumentelor istorice/clădirilor din zona de protecție a monumentelor istorice”.
Există un precedent: blocul „Titidan”, construit fără aviz de la Cultură, dar verificat de ISC
De ce am solicitat acest document, pe care ISC nu ni l-a pus nici astăzi la dispoziție? Pentru că vrem să știm dacă sediul Inspectoratului de Stat în Construcții Argeș – adică instituția care exercită controlul de stat al calității în construcții, care constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de lege și care poate dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunător – a fost construit ca la manual, adică așa cum cere legea. Demersul nostru are în substrat și un precedent, legat de o clădire vecină (la nr. 54, blocul „Titidan”), construită printr-un lanț de ilegalități – așa cum noi am scris în mai multe articole – una dintre acestea fiind eliberarea autorizației de construire fără un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură Argeș. De notat că ISC Argeș a controlat legalitatea eliberării autorizației respective și n-a văzut că lipsește avizul de la Cultură.
Facem o mică paranteză, ca să înțelegeți și mai bine contextul: în cazul imobilului vecin („Titidan”), Institutul Național al Patrimoniului a avut o poziție clară: Primăria Pitești era obligată să ceară respectivul aviz chiar și numai pentru faptul că acea construcție se află în zona de protecție a monumentului istoric „Casa Bobancu” (e peste drum, la nr. 51!). Asta dincolo de faptul că vorbim de un bloc construit într-un sit urban, potrivit Listei Monumentelor Istorice.
Acestea fiind spuse, ar fi culmea dacă și sediul instituției care verifică legalitatea construcțiilor, ISC Argeș, ar fi tot într-o clădire ridicată fără avizul obligatoriu de la Cultură! Mai ales că, fiind vecină cu blocul „Titidan”, e tot pe sit urban, în zona de protecție a monumentului istoric „Casa Bobancu”. Că doar în respectiva zonă de protecție n-o fi o clădire da și alta ba… Că zău așa!
Despre noile „creații umane” sau „mărturii cultural-istorice” ridicate în buricul târgului
Și, ca să înțelegeți și mai bine, vă spunem ce înseamnă un sit, în cazul nostru urban. Este un teren delimitat topografic cuprinzând acele creații umane în cadru natural care sunt mărturii cultural-istorice semnificative din punct de vedere arhitectural, urbanistic, arheologic, istoric, artistic, etnografic, religios, social, științific, tehnic sau al peisajului cultural (Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice). Prin urmare, vă invit, stimați cititori, să ne spuneți unde s-ar putea încadra aceste noi „creații umane” – mă refer la blocul „Titidan” și la sediul ISC Argeș – sau ce fel de „mărturii cultural-istorice” pot fi ele în peisajul Piteștiului.
Sediul Inspectoratului de Stat în Construcții a fost construit pe sit urban, după cum ne-a confirmat și Cristian Cocea, directorul Direcției Județene pentru Cultură Argeș. Dl Cocea ne-a promis că va face verificări în legătură cu existența vreunui aviz de intervenție eliberat de Direcția de Cultură în acest caz, dar până la ora redactării acestui articol nu am primit niciun răspuns.
Citește și S-a anulat autorizaţia dată de Ionică pentru blocul de 10 etaje al SC Titidan
Tribunalul București: „Pârâtul a refuzat în mod nejustificat să pună la dispoziţie reclamantei avizul de intervenție asupra monumentelor istorice/clădirilor din zona de protecție”
Cum vă spuneam la începutul acestor rânduri, Inspectoratul de Stat în Construcții nu ne-a pus la dispoziție documentul public solicitat, legat de sediul din Pitești (oare de ce?), deși Tribunalul București a comunicat că ISC „este inclus în categoria instituțiilor obligate să comunice informaţii de interes public, fiind o instituție publică ce administrează resurse financiare publice”.
„Tribunalul consideră că pârâtul a refuzat în mod nejustificat să pună la dispoziţie reclamantei avizul de intervenție asupra monumentelor istorice/clădirilor din zona de protecție a monumentelor istorice, eliberat de către Direcția Județeană pentru Cultură (…), pentru imobilul situat în Pitești, pe Bulevardul I.C. Brătianu nr. 56, clădire care este sediu al Inspectoratului de Stat în Construcții Argeș, şi acest înscris este deţinut de către pârât. Răspunsul pârâtului în sensul că informaţiile solicitate nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public la nivelul ISC, precum şi lipsa unui răspuns al pârâtului în sensul de a preciza în mod expres dacă deţine sau nu actul solicitat de reclamantă, este unul incomplet şi prin urmare nelegal, întrucât nu precizează şi motivele pentru care pârâtul susţine că actul solicitat nu se încadrează în categoria informaţiilor de interes public la nivelul ISC.
Instanţa constată că actul solicitat de reclamantă se încadrează în noţiunea de informaţie de interes public, întrucât rezultă din activitatea ISC, deoarece actul vizează clădirea care reprezintă sediu al Inspectoratului de Stat în Construcții Argeș, iar inspectoratele teritoriale se află în subordinea Inspectoratului de Stat în Construcţii”, a motivat instanța hotărârea prin care a obligat ISC să ne pună la dispoziție actul solicitat. .
ISC a făcut recurs, iar acesta este programat pe 8 februarie, anul viitor, la Curtea de Apel București.
Citește și „Ei chiar cred că sunt stăpânii oraşului? (…) Au vandalizat, cu bună-ştiinţă, un sit urban protejat”
0 Comentarii