Date în premieră. Motivarea judecătorului în malpraxisul de 500.000 euro

de | 7.03.2013 10:35 | Dezvăluiri

# Președintele de ședință Gabriel Apostol: ”Evaluarea daunelor făcută de partea civilă Balaş Lavinia Florina este cea mai echitabilă pentru propria ei situaţie”. Cazul de malpraxis al ginecologului Sorin Pletea, pentru care Spitalul Județean a fost condamnat la daune de 500.000 euro în favoarea familiei Balaș din Pitești, suscită în continuare maxim interes. Asta în contextul în care unitatea sanitară a trebuit să plătească la sfârșitul săptămânii trecute prima tranșă de 125.000 euro. Într-o declarație oferită presei, directorul Spitalului Județean, Sorin Vasilescu,  recunoștea pe 26 februarie a.c. că “vom achita practic din banii primiți pentru medicamente şi materiale sanitare”. Cum cazul este unul extraordinar, atât prin valoarea uriașă a daunelor, cât și prin presiunea exercitată de plata acestora asupra bugetului public, vă prezentăm date în premieră din dosarul judecat la Judecătoria Pitești și finalizat cu o sentință definitivă, executorie și irevocabilă. Veți putea vedea cum și-a motivat judecătorul Gabriel Apostol sentința, precum și declarațiile date în dosar de cele două părți, soții Lavinia și Sorin Balaș, pe de o parte, și doctorul Sorin Pletea, autorul malpraxisului, pe de alta.

Un singur ecograf pentru 36 săptămâni de sarcină

Pe 7 noiembrie 2003, Lavinia Balaş se interna în Maternitatea Spitalului Judeţean Argeş pentru a da naştere primului său copil. Încă din a doua lună de sarcină, femeia apelase la serviciile ginecologului Sorin Pletea, efectuând controale medicale la cabinetul particular al acestuia, ultimul pe data de 6 noiembrie, chiar cu o zi înainte de a naşte. “Pe întreg parcursul sarcinii nu mi s-au semnalat niciun fel de probleme”, spunea Lavinia Balaş în declaraţia dată în faţa completului de judecată. “În luna a patra am efectuat un consult ecograf la un alt cabinet medical decât cel al inculpatului (n.red. dr. Sorin Pletea), unde mi s-a recomandat să nasc pe calea operaţiei cezariene pe considerentul că sunt strâmtă în bazin. Am adus la cunoştinţa inculpatului acest lucru, dar mi-a spus că va stabili el care va fi modalitatea în care voi naşte. La cabinetul inculpatului nu mi s-a făcut niciodată ecograf”, mai consemna femeia în declaraţia sa. De partea cealaltă, dr. Sorin Pletea s-a apărat susţinând că la cabinetul său particular nu dispunea de ecograf şi că sarcina femeii a fost una fără probleme, nefiind necesare explorări suplimentare. “La cabinetul meu particular nu am ecograf. Nu îmi amintesc ca partea vătămată să-mi fi consemnat pe parcursul monitorizării sarcinii aspecte legate de investigaţia ecografică pe care a realizat-o la alt cabinet, cu recomandarea de naştere prin operaţie de cezariană. Am văzut însă, ulterior formulării plângerii, fişa ecograf la dosarul de urmărire penală şi pot preciza că aceasta cuprinde doar date antropometrice referitoare la făt, nu şi date referitoare la conformaţia mamei. Precizez în acelaşi timp că o ecografie efectuată în luna a 4-a de sarcină nu poate oferi date relevante, deoarece cei doi parametri care conduc la diagnosticarea uneia dintre modalităţile de naştere se modifică permanent. Precizez că la momentul respectiv ecografiile performante de tipul 3D şi 4D nu se făceau, deoarece nu exista aparatura necesară. De altfel, şi la acest moment, în dotarea spitalelor judeţene nu există decât aparate de tip 2D. Întreaga perioadă de dinainte de naştere, sarcina părţii vătămate a fost una normală. Din acest motiv nu am solicitat explorări suplimentare”, mai spunea ginecologul în declaraţia dată în faţa judecătorilor. În declaraţia sa, Lavinia Balaş menţionează însă date foarte vagi referitoare la consultul ecografic efectuat în luna a 4-a de sarcină. Referiri mai exacte găsim însă în declaraţia lui Sorin Balaş, martor în procesul intentat de soţia sa medicului Pletea: “Tot inculpatul mi-a recomandat efectuarea unei investigaţii ecografice. Am apelat la serviciile medicale ale clinicii “Dr. Luca”, deoarece deţinea cea mai performantă aparatură la vremea aceea. Partea vătămată a fost consultată de dna doctor Olteanu, care mi-a confirmat că era vorba de o fetiţă şi ne-a spus că evoluţia sarcinii este bună, fătul fiind sănătos”. Tot referitor la consultul ecografic, dr. Pletea mai menţionează în declaraţia sa: “E recomandat ca pacienta să efectueze ecografii de cel puţin trei ori. Această manoperă medicală pica în sarcina medicului de familie, nefiind obligaţia medicului ginecolog”. Lavinia Balaş se afla, fără îndoială, în evidenţa unui medic de familie. Acest lucru rezultă chiar din motivarea sentinţei, când instanţa aminteşte de existenţa unor înscrisuri medicale întocmite de medicul de familie. Şi atunci de ce nu a efectuat toate cele trei consulturi ecografice, aşa cum se recomanda, cu atât mai mult cu cât în acea perioadă Piteştiul nu beneficia de ecografe 3D care să evidenţieze eventualele malformaţii ale unui făt? De ce un singur consult ecografic? Şi de ce la începutul celui de-al doilea trimestru de sarcină, când fătul are doar mărimea unui avocado? Asta doar bunul Dumnezeu o ştie. Şi familia Balaş, evident!

A intrat seara în durerile facerii, dar s-a dus la spital abia a doua zi

Despre ultimul consult la cabinetul particular al ginecologului Pletea amintesc în declaraţii atât medicul, cât şi pacienta Lavinia Balaş şi soţul acesteia. “Îmi amintesc de acel ultim consult, într-o zi de joi, pe care partea vătămată l-a făcut la cabinetul meu particular. […] I-am atras atenţia asupra eliminării dopului gelatinos, aspect care prefaţează naşterea cu 24-28 de ore. Mi se pare anormal ce susţine partea vătămată, că aş fi chemat-o duminică la spital, în contextul în care eu eram de gardă vineri”, susţinea medicul Pletea. Sorin Balaş, soţul părţii vătămate, declara, în schimb: “În aceeaşi zi de joi seara, partea vătămată a început să aibă dureri suportabile şi sângerări. Am aşteptat însă până vineri de dimineaţă, când ne-am prezentat la Spitalul Judeţean Argeş”.
E de neînţeles atitudinea Laviniei şi a lui Sorin Balaş de a aştepta venirea zilei următoare pentru a merge la spital, mai ales în condiţiile în care medicul le atrăsese atenţia că evenimentul iniment al naşterii se va produce foarte curând. Iar atunci când te apucă durerile naşterii, nu trebuie să le ignori şi să mai pierzi timpul, punând în pericol atât viaţa copilului, cât şi propria-ţi viaţă, ci să mergi ţintit către spital pentru a naşte. Numai că cei doi soţi Balaş, deşi fuseseră informaţi de ginecologul Pletea că pacienta va intra în curând în travaliu, iar acesta începuse încă din seara zilei de 6 noiembrie, s-au prezentat la spital abia a doua zi. Din copia registrului de evidenţă a naşterilor rezultă că Lavinia Balaş s-a internat la Spitalul Judeţean Argeş în dimineaţa zilei de 7 noiembrie, la ora 8.58. La internare, ginecologul Sorin Pletea a luat decizia de a dirija pe cale naturală naşterea femeii, aşa că a urcat-o pe masa de naşteri, de unde a coborât-o ulterior pentru că nu se dilatase suficient. După un timp, pacienta a fost adusă din nou în sala de naşteri. Despre acest episod, Lavinia Balaş relata în declaraţia ei: “În timp ce mă aflam pe masa de naşteri, l-am auzit pe inculpat cum le-a cerut celor două asistente şi unei infirmiere să mă apese în zona abdominală. În timp ce acestea se aflau pe mine, l-am văzut pe inculpat cum s-a îndreptat spre o masă cu instrumente chirurgicale, am auzit zgomot metalic, iar la puţin timp l-am auzit pe inculpat afirmând “l-am prins”, după care tot el a afirmat “l-am scăpat”. Ulterior acestui moment nu am mai simţit durere, nu am mai simţit nimic. Le-am văzut pe cele două asistente care îmi apăsaseră pe abdomen spunându-i doctorului să-mi facă cezariană deoarece nu pot să nasc normal”.

Copilul avea gâtul înfășurat în cordonul ombilical

În declaraţia ei, Lavinia Balaş încearcă să sugereze prin zgomotul metalic auzit că ginecologul ar fi încercat să extragă copilul pe cale instrumentală, folosind un forceps. Şi raportul Institutului Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” pledează pentru utilizarea forcepsului de către medicul ginecolog. Însă în declaraţia sa dată în faţa instanţei, dr. Sorin Pletea infirmă  această acuzaţie, susţinând că: “În sala de naşteri se folosesc o serie de ustensile medicale. În mod curent, acestea sunt aduse  într-o cutie metalică, fiind sterile. Aceste instrumente sunt folosite pentru a observa stadiul dilataţiei. Sunt compuse din obiecte metalice, iar cutia este la rândul ei metalică. Aşa se explică zgomotele pe care le-a auzit partea vătămată”. Ceva mai încolo, doctorul mărturiseşte că pacienta sa nu a reuşit să nască pe cale naturală deoarece copilul a avut cordonul ombilical înfăşurat în jurul gâtului. “În momentul în care am optat pentru varianta de naştere prin cezariană, copilul nu se angajase în naştere. Am presupus că este vorba fie de lipsa de progresiune a dilataţiei, fie de o circulară de cordon. Ulterior, la operaţie, am constatat că cordonul ombilical era înfăşurat în jurul gâtului. La momentul respectiv nu s-a putut observa acest aspect cu aparatul ecograf din dotarea spitalului”, mai spune medicul ginecolog Sorin Pletea. Acesta nu a menţionat, totuşi, în fişa de observaţie a pacientei încolăcirea cordonului ombilical în jurul gâtului fetiţei, susţinând, ulterior, în faţa instanţei, că nu avea obligativitatea să o facă.

Utilizarea forcepsului, demonstrată de un medic legist din Constanța

În timpul procesului, soţii Balaş au apelat la serviciile unui medic legist de la Serviciul de Medicină Legală Constanţa, dr. Dan Gheorghiu, pentru a aduce în instanţă explicaţii suplimentare referitoare la concluziile rapoartelor medico-legale. “Din actele medico-legale studiate, coroborat cu declaraţiile inculpatului şi cu situaţia ce mi-a fost prezentată de partea vătămată, concluzia la care am ajuns eu, ca specialist, este în sensul că situaţia medicală a copilului născut de partea vătămată s-a datorat în principal nepunerii unui diagnostic corect care să ducă la situaţia naşterii prin cezariană. […] Din constatările mele s-a ajuns la concluzia că copilul părţii vătămate s-a angajat în procesul naşterii, însă datorită dimensiunilor reduse ale bazinului părţii vătămate la mărimea fătului de 3900 grame, capul fătului s-a blocat în bazinul mic al mamei. Ulterior s-a încercat extragerea fătului prin folosirea forcepsului. Leziunile obiectivate ulterior la nivelul craniului fătului şi la nivelul colului uterin al mamei conduc la această concluzie”. Interesant este însă faptul că printre concluziile raportului Institutului de Medicină Lagală “Mina Minovici” stă scris: “Aplicarea de forceps a fost incorect indicată şi efectuată (a determinat rupturi de col uterin) şi s-a dovedit ineficientă (nu a reuşit extracţia fătului), contribuind suplimentar la traumatismul obstetrical al fătului, cu consecinţe severe asupra acestuia. Leziunile traumatice constatate imediat după extracţia fătului prin operaţie de cezariană s-au putut produce în timpul unor manevre de extracţie instrumentală a fătului, posibil forceps”. Cert este că Lavinia Balaş şi-a născut fiica la ora 12.40, printr-o operaţie de cezariană care a decurs normal, fără incidente. Starea nou-născutei era însă una critică. “Am preluat fetiţa nou-născută de la medicul ginecolog imediat după naştere. Starea copilului era foarte proastă, avea câteva bătăi cardiace, era aproape moartă. Imediat am procedat la manevre de reanimare asupra nou-născutei, constând în respiraţie artificială, masaj cardiac extern şi administrarea de medicaţie intravenos. Reţin că operaţiunile de resuscitare au durat foarte mult, circa 15 minute”, spunea în declaraţia sa medicul primar pediatru Mihaela Vintilă, şefa secţiei Nou-născuţi de la Spitalul Județean. Pentru că starea copilului nu se ameliora, acesta a fost transferat pe data de 12 noiembrie 2003 la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului “Alfred Rusescu” din Bucureşti. Diagnosticul fetiţei la internarea în unitatea spitalicească din capitală a fost: “asfixie perinatală sindrom postasfixie (miocardie hipoxică, hipoxie intestinală), encefalopatie hipoxic ischemică, normoponderal”. Investigaţiile medicale efectuate la Institutul “Alfred Rusescu” au evidenţiat faptul că Irina Balaş prezenta o suferinţă neurologică gravă generată de o hemoragie intracerebrală masivă, grad IV, ce a condus la convulsii de tip clonic şi tulburări de deglutiţie ce au impus alimentarea iniţială cu sonda de gavaj. Fetiţa a fost externată pe 24 decembrie, după ce starea ei se mai ameliorase. Şi totuşi, nota medicală emisă de Spitalul Clinic “Dr. Victor Babeş” din Bucureşti cu privire la starea fetiţei familiei Balaş arăta, fără putință de tagadă, starea foarte gravă a micuței: “Copil de 9 luni, cu paralizie prin factori perinatali, hipoxie ischemică prin traumatism obstetrical, epilepsie simptomatică, crize parţiale motorii cu generalizare secundară, microcranie cu distrucţie severă de masă cerebrală, hemipareză stângă sechelară, întârziere severă în dezvoltarea psihomotorie (vârstă mintală de 1-2 luni), tulburări severe de vedere”. Pe 6 noiembrie 2005, după doi ani de existenţă chinuită şi având multiple afecţiuni, Irina Balaş se stingea din viaţă din cauza unei bronhopneumonii.

Motivarea instanţei: “Astfel, unităţile sanitare, văzându-se obligate la plată, vor manifesta mai multă atenţie în selectarea şi educarea personalului medical”

Pe 18 noiembrie 2010, instanţa îl condamna pe medicul ginecolog Sorin Pletea la pedeapsa de 8 luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de partea vătămată Lavinia Balaş, pentru rănile pe col uterin provocate în timpul naşterii şi la pedeapsa de 1 an şi 8 luni de închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunii de vătămare corporală din culpă faţă de micuţa Irina Balaş. Şi pentru că infracţiunile erau concurente, instanţa a contopit cele două pedepse şi a dispus ca inculpatul să rămână cu cea mai grea, adică cea de 1 an şi 8 luni de închisoare cu suspendare. Totodată, instanţa stabilea ca dr. Sorin Pletea, în solidar cu Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, al cărui angajat era în anul 2003, la momentul naşterii fetiţei, să achite Laviniei Balaş suma de 500.000 euro (echivalentul în lei la cursul BNR la data efectivă a plăţii), cu titlu de despăgubiri morale, plus suma de 7.096,2 lei cheltuieli judiciare ocazionate de proces. “Concluzia logică este că, culpa medicală atrage răspunderea civilă şi a unităţii medicale, pe temeiul art. 1000 al. 3 Cod civil, iar întrucât inculpatul este o persoană cu capacitate deplină de exerciţiu şi care răspunde pentru faptele sale, fiind deci întrunite şi condiţiile generale ale răspunderii civile delictuale, operează solidaritatea, conform dispoziţiilor art. 1003 Cod civil, urmând ca răspunderea civilă delictuală să aparţină ambilor debitori, adică inculpatul şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti. Culpa spitalului, care are calitatea de comitent şi care s-ar întemeia pe ideea culpei medicale “in eligendo” constând în alegerea greşită a personalului medical angajat, constituie temei pentru fundamentarea răspunderii acestuia pentru fapta altuia în forma prevăzută de dispoziţiile art. 1000 al. 3 Cod civil. Revenind la ideea instituirii delegaţiei solidare între medic şi unitatea medicală, se poate susţine că aceasta este nu numai legală, ci şi echitabilă, chiar progresistă, pentru că doar aşa se poate stimula sentimentul de solidaritate între medici şi probabil că astfel unităţile sanitare, văzându-se obligate la plată, vor manifesta mai multă atenţie în selectarea şi educarea personalului medical”. Astfel a motivat instanţa plata în solidar a despăgubirilor morale de către Spitalul Judeţean Argeş și dr. Sorin Pletea.

Familia Balaş nu a permis autopsierea cadavrului fetiţei

“Este cert că partea civilă Balaş Lavinia Florina a suferit un prejudiciu moral însemnat. Tot un prejudiciu moral însemnat a suferit şi soţul părţii vătămate Balaş Sorin Marius, dar în condiţiile în care el nu s-a constituit parte civilă în prezenta cauză, nu se impune a analiza o astfel de ipoteză. […] Ziua de 07.11.2003 a reprezentat pentru partea civilă trecerea de la extaz la agonie, de la bucurie şi responsabilitatea aşteptării unui copil, la disperarea şi deznădejdea realităţii crude cu care se confruntau. Într-un cuvânt, Balaş Irina Gabriela Mihaela s-a născut şi a rămas un copil cu un handicap psihic sever”, concluziona instanţa. Care nu a putut, de altfel, stabili existenţa unei legături cauzale între afecţiunile pe care fetiţa le-a avut la naştere şi boala care i-a provocat decesul, fiindcă soţii Balaş nu au permis autopsierea cadavrului. “La data de 06.11.2005 (fix cu o zi înainte ca fetiţa să împlinească 2 ani), a intervenit decesul minorei Balaş Irina Gabriela Mihaela, ca urmare a unei bronhopneumonii. În condiţiile în care părinţii minorei au refuzat să permită autopsia cadavrului acesteia, nu s-a putut stabili cu certitudine dacă există o legătură cauzală între afecţiunile căpătate de minoră la naştere şi afecţiunea ce i-a provocat decesul. Chiar şi în condiţiile în care fetiţa a plecat printre îngeri, nu se poate concluziona că suferinţa părţii civile a încetat. Balaş Lavinia Florina va rămâne, probabil, marcată pentru tot restul vieţii de experienţa tragică pe care a trăit-o. Personalitatea sa a fost şi va fi redimensionată permanent de acest eveniment nefast. Destinul frânt al fiicei lor reprezintă “crucea” pe care partea civilă şi soţul ei sunt condamnaţi de inculpat să o poarte până la sfârşitul zilelor lor”, mai consemna instanţa de judecată.

Judecătorul Apostol: “Acordarea de despăgubiri morale nu trebuie să constituie un mijloc de îmbogăţire pentru partea civilă, ci necesitatea de a acoperi suferinţa”

Referitor la cuantumul daunelor morale, în motivarea sentinței judecătorul precizează: “Nu am mai luat în discuţie prejudiciul moral pe care l-a suferit partea civilă Balaş Lavinia Florina ca urmare a leziunilor suferite de către ea însăşi la nivelul comisurilor colului uterin, deoarece acest prejudiciu moral reprezintă “doar o picătură” prin comparaţie cu amploarea prejudiciului generat de situaţia fiicei sale. […] Deşi nu există criterii absolute pentru cuantificarea prejudiciului moral, în acest demers, instanţa trebuie să plece de la premisa că acordarea de despăgubiri morale nu trebuie să constituie un mijloc de îmbogăţire pentru partea civilă, ci trebuie să reflecte, pe cât posibil, necesitatea de a acoperi suferinţa la care partea a fost supusă, fără a fi de acord cu susţinerile simpliste şi peiorative că în felul acesta partea şi-a vândut sănătatea copilului pe bani. […] În cadrul acestui demers, instanţei îi revine sarcina de a răspunde la întrebarea: care ar fi cea mai echitabilă reparaţie pentru partea civilă Balaş Lavinia Florina? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie ţinut cont în primul rând de ce a pierdut partea civilă, respectiv sănătatea fiicei sale, şansa de a avea un viitor înpreună, de a se bucura unii de alţii, de a fi o familie fericită, de a trăi. Răspunsul la această primă întrebare se poate da, în mod paradoxal, printr-o altă întrebare: oare inculpatul (sau oricare alt părinte raţional) ar fi dispus să cedeze sănătatea şi viitorul copilului său contra unei sume de 500.000 de euro? Răspunsul a devenit acum extrem de simplu: NU. Oare ce sumă ar compensa aşa ceva? Evident, răspunsul este: niciuna. Ca atare evaluarea făcută de partea civilă Balaş Lavinia Florina este cea mai echitabilă pentru propria ei situaţie. Se poate considera chiar că partea civilă a subevaluat prejudiciul moral suferit dacă ţinem cont de tot ce a pierdut. Doar cine a trecut printr-o experienţă similară celei trăite de partea civilă Balaş Lavinia Florina poate cuantifica o asemenea suferinţă, oricine altcineva o poate doar intui”.

La doar un an după moartea Irinei, Lavinia Balaş a născut o fetiţă

Și totuși, ca o compensație divină, pentru trauma provocată de suferinţele fiicei lor, Irina, și care au culminat cu decesul acesteia în 2005, Dumnezeu i-a răsplătit pe soţii Balaş cu un alt copil. O fetiţă sănătoasă, care, după câte am observat şi noi din fotografiile postate de Lavinia Balaş pe contul ei de Facebook, le-a adus numai bucurie celor doi părinţi îndureraţi, umplându-le viaţa. Ce nedumerește oarecum e că în niciun moment al procesului nu s-a avut în vedere acest aspect, măcar și cu titlu informativ. De asemenea, nu putem să nu ne întrebăm dacă daunele pretinse și acordate nu sunt totuși foarte mari, în contextul în care ele vor fi plătite din banii de medicamente ai bolnavilor argeșeni, și nu din buzunarul medicului responsabil? Pentru că, trebuie știut, doctorul Sorin Pletea a obținut de ceva vreme dreptul de liberă practică, e adevărat că în calitate de medic generalist, nu de ginecolog, și poate profesa din nou, asta dacă Spitalul Județean decide să îl reangajeze.

Şerban Huidu o omorât trei oameni şi va plăti daune de doar 360.000 euro

Și tot ca o ultimă comparație! Pentru că a omorât trei oameni într-un accident de mașină, Șerban Huidu, cunoscuta vedetă TV, a fost obligat la plata unor daune mult mai mici, de 360.000 euro, pe care urmează să le plătească din buzunarul propriu, nu ca la Pitești, din banul public. Și încă ceva, Huidu a fost condamnat pentru ucidere din culpă, în vreme ce, la Pitești, a fost vorba doar de vătămare corporală gravă din culpă. Și asta pentru că, din cauza faptului că soții Balaș au refuzat autopsierea cadavrului fiicei lor, care a murit după doi ani de la naștere cu diagnosticul de bronhopneumonie, nu s-a putut stabili o legătură de cauzalitate între manevra greșită de la naștere a doctorului Sorin Pletea și decesul micuței.

Iustina HARCO-BURCEA

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii