# Profesoara Ioana Ghiga a apelat la sprijinul ONG-ului Narada: „În online, am putut să lucrez diferențiat cu elevii mei, mult mai mult decât puteam la clasă”

Școlile din România sunt închise din 11 martie din cauza crizei provocate de noul coronavirus, iar săptămâna trecută Ministerul Educației și Cercetării a aprobat un Ordin de ministru care reglementează obligația elevilor de a lua parte la cursurile online. Nu se știe câți elevi beneficiază în mod real de aceste cursuri, mai ales în mediul rural, unde nu toți au acces la instrumente digitale sau la internet. Potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul Școlar Județean Argeș, un număr de 6644 de elevi argeşeni nu au posibilitatea de a urma cursurile online. Profesorii pot apela însă la ajutorul unor organizații nonguvernamentale, cum este Narada, care a ajutat 17 copii din Poienarii de Argeș și Tutana. După exemplul profesoarei Ioana Ghiga, cea care a mutat școala în online și a apelat la ajutorul ONG-ului Narada, și alți profesori din Ștefănești, Călinești, Pitești, Câmpulung sau Curtea de Argeș au apelat la această organizație. Iar cererile lor se regăsesc pe narada.ro- „Reacție pentru educație”, o modalitate prin intermediul căreia tehnologia poate ajunge la profesorii și elevii din comunitățile dezavantajate.

Ioana Ghiga (43 ani) locuiește în Pitești și este profesoară de limba și literatura română la clasele V-VIII din Tutana (comuna Băiculești) și Poienarii de Argeș, unde predă pentru 49 de elevi. A început să profeseze în învățământul de stat în urmă cu 2 ani și este profesor susținut de organizația Teach for Romania. „E foarte important pentru mine să fie egalitate de șanse pentru toți copiii din România. Eu însămi sunt un copil care s-a născut și a crescut la țară”, ne-a spus aceasta.

Nu toți elevii cărora le predă au telefoane sau calculatoare. Aici au intervenit cei de la Asociația Narada, contactați de profesoara Ioana Ghiga, care a completat un formular pentru ca 17 copii fără posibilități financiare, 4 din Poienari și 13 din Tutana, să primească tabletele necesare desfășurării educației digitale. Trei membri ai organizației Narada s-au deplasat la casa fiecărui copil, sâmbătă, 28 martie, și au dus tabletele, dar și câte un pachet consistent cu alimente. „Pentru mine a fost foarte important în această perioadă să văd copii conectându-se, fiind prezenți, care altfel ar fi fost excluși, și cei de la Narada m-au ajutat enorm”, ne-a spus profesoara, care a avut cursuri online cu elevii săi încă din prima zi după închiderea școlilor, când școala de acasă era doar o recomandare a Ministerului Educației.
„În prima săptămână am avut cred că vreo 4-5 elevi la cursurile online. În a doua săptămână am avut peste 10 elevi și în a treia săptămână deja știam cine poate sau nu să se conecteze. Așa am și completat formularul celor de la Narada, ținând cont că îmi cunosc foarte bine elevii și situația lor de acasă. Am colaborat cu diriginții, cu directorii de școală, cu comunitatea locală pe tot parcursul acestui proces. Foarte repede s-au mișcat cei de la Narada, cu care eu colaborasem anterior. A ajutat foarte mult faptul că ei au făcut un parteneriat cu Ministerul Educației în această perioadă (de la care au primit mașină și șofer pentru a se deplasa, n. red.)”, ne-a povestit profesoara.

Cei de la Narada au mai făcut un lucru foarte important, le-au creat adrese de e-mail copiilor care nu aveau și le-au preinstalat acele aplicații care erau necesare pentru conectare și desfășurarea orelor online. Totul era la un click distanță. „Mulți dintre acești copii nici nu au abilitățile necesare și nu ar avea de unde să obțină sprijin pentru a face toate lucrurile acestea. Eu cu fiecare elev în parte am făcut probe tehnice, le-am arătat cum merge platforma. Mi-a luat mult mai mult să îi învăț lucrurile acestea, ce înseamnă adresa de e-mail, să facem probele tehnice, să ne asigurăm că e ok”, ne-a mai spus profesoara.

„Am avut elevi care s-au conectat în timp ce erau cu vaca pe pășune”

Cursurile online durează o oră și jumătate pentru elevii din clasele mai mari, iar cu elevii din clasele care nu au examen de dat în acest an durează o oră. „Ne conectăm cam cu 10 minute înainte, <<ne frecăm antenuțele>>, cum îmi place mie să spun. Îi întreb ce mai fac, cum sunt. Am avut elevi care s-au conectat în timp ce erau cu vaca pe pășune, alții care se dădeau în leagăn. În perioada aceasta, cred că cel mai mult le-ar fi lipsit elevilor mei conectarea, rutina, ideea de a se întâlni, de a ști unii de ceilalți, de a fi împreună și le-am oferit acel spațiu, inclusiv conectându-ne cu câteva minute înainte de a începe lecția propriu- zisă. După care, ora se desfășoară normal, apropiat de ce se întâmplă la clasă. Ei au posibilitatea, în aplicația aleasă, ca să fim împreună, inclusiv să ridice mânuța pentru a răspunde. De exemplu, aveam de discutat adjectivul și foloseam un filmuleț, un quizz de pe altă aplicație pe subiectul acesta, după le dădeam o provocare, împărtășeau cum s-ar fi întâmplat la clasă, numai că benefciul suplimentar era că nu mai trebuia să mă car cu boxele de acasă etc, toate erau la un click distanță și din punctul acesta de vedere am câștigat timp, nu l-am pierdut. Altfel, se aplică toate regulile de la clasă, cu testare permanentă, implicarea fiecăruia, răspuns pe rând la întrebări, cu învățare dirijată. Folosesc aplicațiile pe care le-am folosit și înainte de experiența din mediul de stat, adică Cisco WebEx, pe care mi l-am plătit din banii mei ca să pot să invit mai mulți copii, participanți, folosesc whatsapp, platformă de învățare online. Pe mine mă interesa foarte mult să am contact direct cu elevii mei, să ne vedem în timp real, să recreeăm acea atmosferă și tot ce era la clasă înainte”, ne-a povestit profesoara. Dincolo de întâlnirea online, elevii au primit și documente de antrenament pentru evaluarera națională sau pe modelul testelor PISA, pe care le vor trimite rezolvate pe whatsapp.

Școala digitală are și avanataje. „În online, am putut să lucrez diferențiat cu elevii mei, mult mai mult decât puteam la clasă. Acelora care aveau probleme puteam să le trimit pe măsura puterilor lor și asta mi se pare iarăși o oprtunitate în această perioadă. Una peste alta, dacă îți cunoști elevii și meseria, se poate face școală online”, ne-a mai spus Ioana Ghiga. Pentru ea, școala online nu a fost imposibilă și datorită conduitei sale ca profesor. „Dacă ești genul de profesor care nu stă la catedră, se plimbă printre elevi, îi pune să lucreze pe echipe, e facilitator de proces decât hall porter de informație; îi încurajează să își caute propriile informații și îi învață mai degrabă să învețe decât să învețe un anumit lucru, atunci a fost foarte ușor să fac trecerea în mediul online. (…) Eu, în general, lucrez cu ei oferindu-le foarte mult spațiu pentru decizia persoanală. Lucrez pe ideea de a împuternici elevul în actul educațional și acest lucru poate fi destul de destabilizant pentru elevii mei, inițial. Pentru că ei nu sunt obișnuiți ca profesorul să le dea de ales, nu sunt obișnuiți să ia propriile decizii. M-am confruntat foarte mult cu întrebarea: doamna, e obligatoriu să facem asta? Și de fiecare dată le-am spus că nu este obligatoriu, dar că este o oportunitate pentru ei și mă aștept să îi văd acolo și să ne întâlnim”.

Elevii din Poienarii de Argeș și Tutana au avut și săptămna altfel desfășurată online cu o mulțime de activități interactive: ateliere de arhitectură cu arhitectele Alexandra Mihailciuc și Alexandra Culescu; ateliere de poezie, distracție și fantezie cu o scriitoare vie: Carmen Tiderle și atelier de jurnalism, valori și fake news cu jurnalistul argeșean Denis Grigorescu.

Ce înseamnă învățarea online?

„Eu știu că învățăm în perioada aceasta și nu ne e foarte clar multora dintre noi, profesorii, ce înseamnă învățarea online. Nu înseamnă să le trimit niște fișe pe care ei să le rezolve și le dai feedback la un moment dat pe whatsapp, nu înseamnă nici să ne vedem, învățarea online înseamnă să urmărești niște competențe pe care îți propui să le dezvolți la elevii tăi și asta presupune toate etapele învățării, pregătirea, partea de a lega de viața lor de zi cu zi, pe toate acestea le-am păstrat. Au fost multe frustrări în această perioadă, pentru că vedeam ce alte modele de învățare online primesc elevii. E foarte important ca liderii unităților de învățământ să își asume acest lidership într-un mod care să nu fie doar în acte, să fie pus în față interesul superior al copiilor, nu doar să raportăm. Per total, 95 % din profesorii din România au raportat că au făcut cursuri online cu elevii lor, dar ce înseamnă să faci cursuri online, să pui o fișă de lucru pe un grup de whatsapp? Și care e diferența dintre asta și a face un curs de o oră și jumătate pe care ți-l gândești 3 ore înainte. La nivel de raportare nu se văd aceste diferențe”, a concluzionat profesoara de limba și literatura română.