După cum a relatat ieri în premieră ActiveNews, Mircea Cărtărescu, a fost trântit joi, 13 februarie, la Academie, pentru a doua oară, la un singur vot diferență, cel mai probabil votul lui Eminescu, patronul Academiei Române.

Citește și: Mircea Cărtărescu, respins de Academia Română. Care au fost motivele

Potrivit sursei citate, Ana Blandiana, membru corespondent, a făcut o criză de isterie în plenul Academiei, insultând academicienii la grămadă, ceea ce, cu siguranță, l-a „ajutat” pe Cărtărescu să cadă mai repede pe treptele călcate odinioară de titanii culturii românești Nicolae Iorga, Octavian Goga, Nichifor Crainic și alții ca ei.

Alături de celebrul membru de onoare al Academiei Române, marele grafician Eugen Mihăescu, care s-a exprimat public, prin intermediul presei, singurul membru plin al Academiei care s-a opus categoric aducerii în prestigiosul for a lui Cărtărescu a fost maestrul nonagenar Nicolae Breban. Apelul său, citit și distribuit academicienilor, a fost considerat de fosta poetesă de la „curtea lui Gogu de la Comana” drept „calomnios, violent și plin de ură”.

„Am luat cuvântul ca să mă adresez oamenilor de știință care ocupă majoritatea locurilor din această sală, savanților care nu au timp să citească romane de 1000 de pagini (chiar dacă sunt traduse în multe limbi și iau mari premii internaționale), așa cum nici eu adesea nu le citesc operele pentru că, în lipsa unei culturi științifice, nu le-aș înțelege. Dar asta nu m-a împiedicat să-i votez cu inima zvâcnind de mândrie pe când le numărau în cv-uri sutele de citări internaționale”, a spus, printre altele, Ana Blandiana, potrivit ActiveNews.

„Am luat cuvântul ca să vă conjur să nu vă lăsați manipulați de ură, invidie, frustrări toxice, care sunt tot atâtea arme de luptă împotriva valorii, să vă implor să nu mai așezați încă o pată, pe lângă atâtea altele de după 1948, pe obrazul Academiei Române” – a mai declarat poeta.

Cărtărescu, despre Cioran

Iată ce spunea într-un interviu Mircea Cărtărescu despre marele filosof Emil Cioran: „Bineînțeles, am citit câteva cărți de Cioran când și-a publicat primele cărți în limba română. Dar nu-l prea iubesc din cauza trecutului său politic. Nu sunt total de acord cu ideile lui politice, care erau idei de dreapta, extremiste, fasciste. De aceea sunt suspicios față de tot ce a scris. A fost un foarte bun scriitor, înainte de a fi un foarte bun filosof, după părerea mea. Lucrările sale sunt absolut minunate ca piese ale experienței estetice, dar nu ale experiențelor politice sau ideologice. A fost un scriitor cinic. Era un fel de nou Schopenhauer, care era de fapt exact opusul a ceea ce susținea în filosofia sa – era un gurmand, un afemeiat sau, după cum spunem, „ardea lumânarea la ambele capete”. Este cam la fel cu Cioran. El era filosoful care vorbea tot timpul despre sinucidere, dar nu avea nicio intenție să se sinucidă el însuși, totul era pură fantezie”.

Nicolae Breban: „Este de neacceptat”

În fine, cuvântul academicianului Nicolae Breban: „E atât de grosolan atacul dlui Cărtărescu la Cioran, încât ar fi ineficient dacă ar apărea într-o țară din cultura europeană. În plus, acest pasaj denotă o necunoaștere a marii filosofii moderne.

După atacurile incalificabile ale dlui Cărtărescu la adresa lui Eminescu, să ne mai mire că îl atacă și pe Cioran, acuzându-l de fascism și confundând Mișcarea Legionară cu fascismul italian și german (sau cu nazismul)?

Suntem uimiți că dl Cărtărescu (unul din liderii așa-zisei generații optzeci) nu face numai eroarea grosolană și nerușinată de a ataca unul din marii gânditori și poeți români, Eminescu, fondator al culturii moderne românești, ci și se încarcă de un ridicol formidabil prin acest atac la Cioran, atac care ne întristează pe toți.

Spre consternarea noastră, dl Cărtărescu atacă altundeva, cu o dezinvoltură profund provincială, și tema identității și specificului național roman – ceea ce este de neacceptat.

Unul dintre rolurile Academiei Române e să apere demnitatea valorilor culturii, literaturii și științei naționale consacrate în țara și în străinătate”.