Covidul şi Covizii din administraţie

De ce neagă argeșenii, o bună parte a lor, existența Covid și efectul letal al acestui virus? În ciuda faptului că noi, ca ziariști, am publicat zeci de reportaje cu conjudețeni internați la Mioveni, Câmpulung și ”Matei Balș”, unii dintre ei chiar medici și asistente, scăpați toți ca prin minune din ghearele morții!? Nu o dată, eu și colegii mei am fost stropiți din cap până în picioare cu lături în diverse comentarii postate la articole în care bolnavii de Covid acceptau să ne povestească despre experiența traumatizantă prin care au trecut. Și mă gândesc la cazul asistentei de la Câmpulung, doamna Marieta Cantea, care a stat 17 zile internată la Mioveni, la Terapie Intensivă, cu masca de oxigen pe față. Și care, dintr-o femeie tânără și sănătoasă (care, apropo, a luat virusul de la locul de muncă – Spitalul Municipal Câmpulung), a ajuns un om bolnav și cu plămânii perforați. Sau cazul tânărului doctor Costin Ștefan, șef de secție la Spitalul Județean, care a luat virusul tot la locul de muncă. La câteva zile după internarea în secția Covid de la Mioveni, organismul i-a luat-o razna și a fost transferat cu stare generală gravă la Institutul ”Matei Balș”, unde i s-a salvat viața. Sau despre tulburătorul caz al doamnei Constantin, o pacientă cu multe comorbidități, internată la Mioveni și care, în momentul în care a simțit că organismul îi cedează și nu mai poate lupta cu moartea, a rugat-o pe doctorița Alexandra Terheci să-i pună pe telefon melodiile “Vreau să am steaua mea” și “ Bună seara, iubito!”, ale Laurei Stoica și Loredanei. Și cum doctorița a ținut-o apoi de mână pe pacientă și au fredonat împreună melodiile, în antecamera morții de la Terapia Intensivă a Spitalului Mioveni. Despre ce vorbim, totuși? Despre cazuri reale, cu nume, prenume, martori și familii acasă.
Frica de foame e o frică în primul rând de proximitate, asta este explicația mea. Este o frică iminentă, pe care o percepi ca pe mușcătura de viperă. Simți că îți paralizează corpul, îți afectează judecata, capacitatea de muncă și, pe cale de consecință, familia sau afacerea. Pandemia îți închide sau distruge firma, munca de o viață sau de generații. Iar dacă ești simplu salariat, te trezești că îți pierzi locul de muncă, nu mai ai din ce trăi și nu mai ai cu ce să-ți întreți familia sau să-ți dai copilul/copiii la școală. Ți se prăbușește întreg universul. Frica de foame e o frică animalică, ancestrală și de grotă, o frică de sfârșit de lume. De Covid te mai poți feri, crezi că ai un organism sănătos sau că ție nu ți se poate întâmpla, mai ales dacă nu ai un exemplu concret în proximitate, din familie sau din rândul celor apropiați. Și atunci mergi pe varianta comodă și ignorantă a conspirației. Că virusul e o făcătură, în vreme ce foamea, care te afectează mult mai repede și mai acut – nu. Cam acesta e mecanismul negării Covidului și acceptării variantei cu conspirația. La care se adaugă, evident, ca factori favorizanți, bâlbele în cascadă ale guvernului și ale autorităților județene și locale. Pornind de la gestionarea defectuoasă a pandemiei și până la golăniile cu achiziții de măști la suprapreț, de la firme care vând alcool și tutun, că tot a bubuit la DNA dosarul directorului de la UNIFARM. Sau, ca să dăm și două exemple locale, de la acuzațiile președintelui CJ, Dan Manu, că prefectul Emanuel Soare s-a aflat la originea infectărilor în masă de la Godeni și Câmpulung, prin faptul ca a refuzat să închidă la timp focarele respective. Sau, în sens invers, de la acuzațiile prefectului că managerul Spitalului Județean, Adriana Molfea, protejata și marioneta președintelui CJ, Dan Manu, a tergiversat achiziționarea unui aparat de testat Covid-ul, finanțat aproape integral de Ministerul Sănătății, pentru ca acesta să fie cumpărat trei luni mai târziu la preț dublu, după ce pandemia își făcuse de cap în Argeș. Și cum să nu creadă omul obișnuit în conspirații? Mai ales când vede că veniturile i se împuținează și foamea îi bate la ușă, iar șefii județului își permit să se certe, să facă aroganțe și să se acuze reciproc de incompetență. Și uite așa, Covidul ca virus, care face ravagii în viața reală, ajunge să fie negat de cetățeni din cauza Covizilor cu funcții. Care fac și ei ravagii, și tot în viața reală, însă pe bani foarte mulți.