Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) al Consiliului Europei (CoE) a publicat astăzi raportul privind vizita sa ad hoc în România, efectuată în perioada 30 septembrie – 11 octombrie 2024, împreună cu răspunsul autorităților române. În raport se vorbește despre acuzații de maltratare fizică și un tratament neglijent care ar fi dus chiar și la moartea unor pacienți, care s-au înecat cu mâncare.
CPT a fost în vizită de urmărire la Săpoca, vizitat ultima dată în 2014, și la Spitalul Pădureni-Grajduri, vizitat ultima dată în 2022, dar a verificat și pentru prima dată condițiile de viață ale pacienților internați la spitalele psihiatrice și de securitate din Jebel și Ștei.
În raportul în urma vizitei din 2022, Comitetul a atras atenția autorităților române asupra unei serii de deficiențe sistemice grave, care, potrivit CPT, „nu au fost încă remediate în mod corespunzător de către autoritățile române”. CPT consideră că tratamentul unor pacienți din spitalele psihiatrice medico-legale este neglijent și, în anumite cazuri, ar putea constitui un tratament inuman și degradant și o încălcare continuă a articolului 3 din Convenția europeană a drepturilor omului.
„În ultimii trei ani, opt pacienți au murit sufocați cu mâncare”
„În spitalele din Pădureni-Grajduri, Ștei și Săpoca, CPT a primit numeroase acuzații credibile și consecvente privind maltratarea fizică a pacienților de către personalul auxiliar. Maltratarea consta în palme, împingeri, răsucirea urechilor, smulgerea părului, pumni, lovituri cu obiecte și lovituri cu piciorul, inclusiv în timp ce pacientul era întins pe podea. În plus, la spitalul din Ștei, delegația a aflat că personalul auxiliar folosea arme cu descărcare electrică împotriva pacienților și că recent fusese demarată o anchetă în acest sens.
Comitetul a constatat, de asemenea, o practică neglijentă care a dus la decesul unor pacienți; și anume, în trei dintre cele patru spitale vizitate, examinările post mortem au arătat că, în ultimii trei ani, un total de opt pacienți au murit sufocați cu mâncare. Acest lucru sugerează că pacienții expuși unui astfel de risc nu sunt identificați și/sau nu sunt luate măsuri pentru a se asigura că aceștia pot ingera alimentele în condiții de siguranță”, se arată în raportul CPT.
Comitetul a mai constatat că, „deși au avut loc sau erau în curs unele renovări, spațiile de cazare ale pacienților erau, în general, sumbre, nepropice tratamentului și lipsite de personalizare, unele dintre ele fiind în mod evident asemănătoare cu cele dintr-o închisoare”. Astfel, raportul arată că, la Spitalul Pădureni-Grajduri, construcția planificată a unui nou bloc de cazare pentru pacienți nu începuse încă, iar supraaglomerarea foarte gravă persista în toate secțiile spitalului, în ciuda recomandărilor făcute în urma vizitei CPT din 2022. Cel puțin 78 dintre cei 409 pacienți erau nevoiți să împartă paturile cu alți pacienți, la momentul vizitei din 2024.
Se face referire în raport și la numărul insuficient al personalului care îngrijea un număr mare de pacienți. Comitetul atrage atenția că, uneori, nivelul de personal era atât de redus încât putea avea un impact negativ asupra siguranței pacienților, crescând riscul de vătămare a acestora, inclusiv prin neglijare și maltratare, precum și încurajând recurgerea excesivă la regimuri restrictive, izolare și măsuri de imobilizare fizică și chimică”, atrage atenția .
E nevoie de supraveghere sporită din partea conducerii, pentru a preveni maltratarea pacienților
Autoritățile române au explicat Comitetului cum au abordat sau intenționează să abordeze recomandările primite. „În special, răspunsul prezintă măsurile luate în fiecare spital pentru a identifica pacienții expuși riscului de sufocare și pentru a contracara acest risc. De asemenea, se face referire la măsurile deja luate în unele spitale, cum ar fi formarea specifică a personalului din secții și supravegherea sporită din partea conducerii, pentru a preveni maltratarea pacienților. Alte reforme urmează să fie puse în aplicare în cadrul Strategiei naționale de sănătate a României pentru perioada 2023-2030 și al planului său de acțiune, precum și al unui plan de acțiune național specific privind sănătatea mintală, care include dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală”, se mai arată în raport.
CPT subliniază însă că va purta un dialog constructiv cu autoritățile române pe aceste teme.
Sursă foto: https://www.coe.int
0 Comentarii