Costel Vînătoru, un „biet zarzavagiu” al cărui vis este să dea statului român un tezaur, a povestit pentru Q Magazine cum comorile agricole ale României pot fi păstrate și nu pierdute ca până acum. Foto principal Dr. ing. Costel Vânătoru.

PATRIMONIUL GENETIC VEGETAL ROMÂNESC SĂRĂCIT DE INTERESE

După trei ani de incertitudine, scandaluri, demiteri și repuneri în funcție, Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice și Medicinale de la Buzău a devenit, în sfârșit, funcțională și condusă de cel care a avut inițiativa acestei instituții: Costel Vînătoru. El este cel care, ca un Don Quijote autohton și modern, s-a încăpățânat să se lupte cu morile de vânt ale politicii și cu interesele multinaționalelor pentru a reda României ceea ce a pierdut: tezaurul agricol.

Când se vorbește despre agricultură, nu se amintește prea des (ca să nu spunem chiar niciodată) despre profundul dezastru din acest domeniu care ar trebui considerat de fapt, un sector strategic și de importanță națională.

Citește și: Institutul Pomicol Mărăcineni a pierdut laboratoarele de cercetare

Nu de puține ori auzim spunându-se sau poate o facem chiar noi, „nici roșia (sau oricare altă legumă) nu mai este ce a fost odată!”. Este mult adevăr aici care trezește pe deasupra și o durere profundă: patrimoniul genetic vegetal românesc a sărăcit mai mult decât ne putem imagina. Potrivit unui studiu pus la dis­poziție de directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale, dintr-un număr de 2.667 de soiuri românești de legume s-au pierdut 2.647, în Catalogul Oficial al Plantelor de Cultură din România regăsindu-se în acest moment doar 20.

Citește mai departe pe Q Magazine