Romanul este cel de-al doilea al profesoarei din Curtea de Argeș Elena Eșanu Șerbănescu. ”Ciurul lui Eratostene” vine la trei ani după ”Clopotele lui Țepeș-Dracula Voievod”, a cărui acțiune este plasată în spațiul suprasaturat de istorie al Cetății Poienari.
Elena Eșanu Șerbănescu își trăiește epic emoțiile. Profesoară de limbă și literatură română o viață, se hrănește și astăzi din substanța felului de a fi la catedră. Sobră și atentă cu fiecare dintre gesturile și formulările sale, sfioasă ca un copil mic, atunci când o lauzi sau când îi faci complimente, dă dovada unei puteri de pătrundere admirabile, în materie de așezare în și de legare prin poveste a faptelor istoriei mici de istoria-fluviu.

O carte a actualității românești derizorii

„Ciurul lui Eratostene” este cartea actualității românești derizorii, în care valorile se leagănă confuz de ceea ce ar trebui să fie axă identitară. În centrul romanului se află firma a 12 arhitecți competenți, din București, cu vieți și familii onorabile, cu vise îndrăznețe, susținute de un parcurs de succes, echipă care ajunge să-și piardă, însă, echilibrul și să fie amenințată cu compromisul de patronul ei impostor, parvenit al societății de consum și al iluziilor vândute cu toptanul. Autoarea conturează personaje vii, pe care le vezi mișcându-se, gândind, luând decizii sub ochii tăi. Dialogul este și el un personaj, astfel încât nu ai nicio clipă senzația că detaliile scapă de sub control.
Detalii care construiesc, în cazul acesta, concomitent cu intriga, alegoria sprijinită pe Eratostene și pe Michel Onphray. Cel dintâi, matematicianul creator al algoritmului de descoperire a numerelor prime și simbol pentru ceea ce reprezintă cultura și civilizația Greciei antice pentru lumea modernă. Cel de-al doilea – filosof și eseist contemporan, ateu, libertarian, promotor al dreptului celui mai puternic și al teoriei potrivit căreia, dacă nu mai au căutare pe piața de idei actuale, valorile care ne definesc trebuie înlocuite rapid.
Lansat săptămâna trecută, ”Ciurul lui Eratostene” are potențial. Literar și de adâncire în gânduri. De reconsiderare a sistemului de credințe și de idealuri ale fiecăruia dintre noi. Despre roman au vorbit convingător profesorii Florica Popa, Vasile Ghițescu, Mihail Ghițescu, Cezar Bădescu, Daniel Dejanu.