Christoph Promberger: „Am făcut cunoştinţă cu judeţul Argeş prin intermediul tăierilor în ras şi datorită necesităţii de a face ceva”

de | 31.05.2018 10:34 | Actualitate

17 Christoph Promberger# Exclusiv. Interviu cu neamţul care salvează pădurile din România

Înfiinţată în 2009 pentru a stopa tăierile ilegale de păduri din România şi pentru a conserva o suprafaţă mare a pădurilor din Munții Carpaţi, Fundaţia Conservation Carpathia deţine la ora actuală zeci de mii de hectare de pădure, dintre care cele mai multe sunt în Argeș. Christoph Promberger (52 de ani), directorul executiv al fundaţiei și un om foarte atașat de Argeș, a vorbit privind legăturile sale cu Argeșul și despre proiectele pe care Conservation Carpathia le are în județul nostru.

# Câte hectare de păduri deține Fundația Conservation Carpathia (FCC) în Argeș și cât a costat achiziționarea lor?
– FCC protejează 17.200 de hectare de pădure și pășune alpină în județul Argeș. Costurile/ha sunt diferite pentru parcele tăiate la ras în trecut, pe care le cumpărăm pentru reîmpădurire și combaterea eroziunii solului, pentru monoculturi artificiale de molid sau pentru pădure bătrână, de amestec (vă spuneam că am primit de la Fundaţia Wyss 33 milioane de euro). Ce este important de subliniat este că nu eu sunt proprietar, așa cum se zvonește în mod eronat. Pădurile reprezintă patrimoniul fundației românești și sunt protejate de la tăiere. Dacă am fi dorit să le tăiem sau dacă am fi avut gânduri ascunse, nu am fi fost atât de implicați să reparăm ce a fost distrus în trecut, să angajăm oameni din comunitățile locale sau să iniţiem diverse oportunități pentru dezvoltarea comunităților locale. Mai mult decât atât, cu toate că suntem o organizație de conservare și credem că trebuie să existe un echilibru mai bun între exploatare și conservare, de doi ani ajutăm localnicii cu lemn de fag căzut accidental în proprietățile fundației și subvenționăm cumpărarea lemnului de foc pentru membrii Obștii Rucăr cu venituri mai mici decât salariul mediu pe economie, dar lemnele trebuie să fie cumpărate cu factură, din surse legale. Pentru sate, lemnele de foc reprezintă o necesitate.  
# Ce v-a atras în Argeș și care sunt cele mai speciale amintiri legate de județul Argeș?
– Dacă vreţi să fiu direct și sincer, am făcut cunoștință cu județul Argeș prin intermediul tăierilor în ras și datorită necesității de a face ceva, de a avea o nouă pădure. Până atunci am fost mai mult în județul Brașov, pe partea estică a munților Piatra Craiului. În momentul în care am venit pe teren, am văzut cât de frumoasă este zona. Argeș nu are cea mai bună reputație și au fost probleme în trecut cu tăieri abuzive, dar acum mi se pare interesant că zona poate deveni lider în conservare și primul județ care poate dezvolta acest nou sistem de eco-turism și afaceri verzi, care să aducă venituri populației locale, dar care să fie prietenos cu mediul.
# Care este zona sau locul din Argeș de care vă simțiți cel mai atașat?
– Valea Dâmboviței îmi place mult. În special în Valea Vladului și în zona Otic mă simt foarte bine, pentru că sunt zone sălbatice, retrase, unde am sentimentul de natură pură.
# Vi s-au pus piedici de către autorități în procesul de achiziționare a pădurilor din Argeș?
– Nu. Noi interacționăm direct cu proprietarii care doresc să vândă, autoritățile nu prea au de ce să fie implicate.

„Am reîmpădurit 500 de hectare în Argeș”

# Câte hectare de pădure ați reîmpădurit în Argeș și câți puieți ați plantat?
– 500 de hectare cu 1.5 milioane puieți de fag, brad, molid, paltin, ulm, scoruș și anin. Am reintrodus și tisa.
# De ce credeți că au apărut suspiciuni privind planurile Fundației Conservation Carpathia în Argeș? Ce le răspundeți suspicioșilor?
– Este normal să apară suspiciuni. Pentru unii oameni este greu să creadă că s-au  cheltuit atâția bani fără să existe un interes ascuns sau intenția de a face și mai  mulți bani. Și nu se întâmplă numai în Argeș sau în România: aceeași experiență  au avut-o și prietenii noștri Doug și Kris Tompkins în Patagonia, care sunt  cunoscuți pentru cel mai mare proiect de conservare din lume. Când vine vorba  despre protejarea mediului, apar suspiciuni și este normal. Ce răspund? Nu ar fi  fost necesar să venim cu povești de conservare, pentru că am fi putut și noi să  tăiem, cum au făcut alții în trecut. Nu avem niciun motiv să mințim. Mai mult  decât atât, au trecut 10 ani de la cumpărarea primei păduri și cred că este  momentul ca lumea să creadă cu adevărat în ceea ce facem. Dacă era o investiție,  atunci ea trebuia să aibă profit, dar ceea ce facem noi nu este investiție, ci  păstrarea pădurilor pentru generațiile următoare și dezvoltarea economiei locale,  nu prin exploatare, ci prin oportunități noi.
# Ce proiecte aveți legat de pădurile și fauna sălbatică din Argeș?
– Legat de păduri, dorim să protejăm ce este încă natural și intact. În monoculturile artificiale de molid, situate la o altitudine joasă încercăm să facem loc bradului și foioaselor să crească, pentru a redeveni pădurea de amestec de odinioară. Iar parcelele tăiate la ras să fie reîmpădurite și să fie eliminat riscul de eroziune a solului.
În ceea ce priveste fauna, cred că cel mai important obiectiv este să găsim un echilibru mai bun între animalele sălbatice și populație și să ne concentrăm pe evitarea conflictelor. Animalele sălbatice au dreptul să trăiască în pădure, la fel cum oamenii au dreptul să trăiască în sate. Noi ne dorim să găsim soluții pentru prevenirea situațiilor conflictuale, dar nu putem face singuri toate demersurile, ci este nevoie ca populația locală să își ia un minimum de măsuri de prevenție.

„Argeşul poate deveni un lider în eco-turism”

# Știu că aveți o colaborare foarte bună cu domnul Constantin Istrătescu, președintele AJVPS Argeș. Cât de mult v-a ajutat, inclusiv în achiziționarea unui fond de vânătoare?
– Pe dl. Istrătescu l-am întâlnit de 3-4 ori, pe vremea când AJVPS a dorit să înstrăineze 1 sau 2 fonduri, dar colaborarea cu noi nu s-a materializat.  Noi am obținut gestionarea fondurilor 21 și 22 prin licitație, iar dl. Istrătescu nu a avut nicio legatură.
# De ce este legislația românească atât de permisivă privind defrișarea pădurilor? Ce măsuri ar trebui luate?
– Cadrul legal nu este rău, problema este implementarea lui și necesitatea eliminării corupției. Iar măsurile care au fost luate în ultimii ani, cum ar fi Inspectorul pădurii, ar trebui menținute.
# Ar putea deveni Argeșul o destinație de top privind eco-turismul?
– Da. Argeșul poate deveni un lider în eco-turism și să facă diferența la nivel de țară, în primul rând în beneficiul comunităților locale, al oamenilor simpli.

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

4 Comentarii

  1. cate mii de marmote vrei sa aduci in Arges? Cu ce bani ai cumparat padurile? Ce varste aveau “vanzatorii”?

  2. Cat de proastă poate să fie această țară. Așa au salvat austriecii și PETROMUL. Au cumpărat pădurile particulare tăiate la ras precum și pădurile netăiate ale altor particulari pentru a deveni majoritari, alături de statul român. Acum fac presiuni cu ajutorul ONG -urilor, denigrând ROMSILVA, să poată prelua și administrarea Munților Făgăraș. Am dat tot în țara asta: industria, agricultura, energia, telefonia, apa, au mai rămas pădurile. Avem cele mai frumoase păduri din Europa, suntem singura țară cu urs, capră neagră și lup iar noi ne bucurăm ca idioții că ne salvează austriecii. O să vedeți, când om vrea să mergem cu familia la munte, cum vom plăti taxe de intrare în munți și vom sta cu toții înghesuiți unde ne indică austriecii… Domnule Promberger, de ce în obiectul de activitate al Fundației Conservation Carpathia apare exploatarea solului și subsolului? De ce în planul de management al Sitului Natura 2000 Munții Făgăraș (400.000 hectare), apare faptul că administratorul (care doriți să ajungeți) poate exploata solul și subsolul fără a deranja flora și fauna? Acesta e interesul?

  3. De ce nu publicați comentariul transmis? Va este rușine de propriul articol? Vânzători de țară ce sunteți.

  4. Sa ne bucuram ca ne cumpara strainii si padurile. A mai ramas ceva in tara asta?

Ultimele articole


Loading RSS Feed