# O firmă de asigurări de la antipozi propune o reconstituire a edificiului lui Țepeș
Numeroase organe de presă, mai ales online, colportează de ceva timp o imagine a Cetății Poenari refăcută după cum ar fi arătat ea în vremurile de glorie, printr-o animație gif, alături de alte cetăți în ruină din Croația, Franța, Scoția, Irlanda, Polonia și Slovacia. Opera aparține, conform știrii virale, unui „grup de arhitecți internaționali”, în cadrul unui proiect al firmei Budget Direct.
Dacă însă dai câteva clicuri mai departe, observi că responsabilă de această reconstituire a aspectului cetății e, de fapt, o firmă de… asigurări din Australia. Budget Direct s-a afirmat pe piața australiană prin astfel de spoturi publicitare ingenioase, sofisticate și cu gust, după cum se poate vedea pe blogul propriu și pe canalul ei youtube. Acolo se mai găsește, de altfel, și alt videoclip recent, în care mai multe clădiri reprezentative ale arhitecturii Sidney-ului sunt redesenate, apoi comparate cu originalele. Probabil aceiași arhitecți talentați la desen au imaginat și cetățile medievale europene, la care, probabil, pe lângă valoarea de fapt divers, legătura cu profilul firmei ar fi ideea că orice construcție se degradează, de aceea trebuie asigurată.
Ce-i drept, dincolo de interesul pe care monumentul argeșean îl stârnește la capătul lumii (unde anul trecut un terorist din Christchurch a împușcat 49 de musulmani cu o pușcă pe care scria „Șerban Cantacuzino”), e interesant să vezi felul cum ar fi putut arăta pe vremuri cunoscutul edificiu al lui Vlad Țepeș.
„Desenul nu respectă istoria”
Cornel Popescu, directorul Muzeului Județean Argeș, instituție care derulează un proiect european de reabilitare a cetății, nu are de gând totuși să folosească imaginea australienilor pentru promovarea sitului istoric.
„Probabil că acea reconstrucție pe calculator este cât de cât asemănătoare, dar ea nu respectă întrutotul istoria, fiindcă nimeni nu poate să știe exact cum arăta cetatea. Noi, ca istorici, nu putem spune cum arăta atunci un acoperiș, de exemplu. Ne ocupăm acum de proiectul de restaurare și consolidare a cetății, dar cum a arătat ea nu are nimeni cum să știe, căci nu avem tablouri de pe vremea aceea”, ne-a explicat Cornel Popescu.
Filmulețul face totuși o interesantă promovare cetății, despre care prezintă și câteva date de ordin istoric și turistic, preluate de pe site-uri în engleză, unele românești; e la curent inclusiv cu faptul că cetatea, închisă din cauza urșilor (încă un element de aventură și groază, pe lângă asocierea cu Dracula), va avea în curând un funicular pentru acces. „Văzând cum arăta, ne ajută să ne închipuim mai bine istoriile desfășurate acolo”, adaugă postarea de pe blogul firmei australiene.
Călin Popescu
0 Comentarii