# Fostul ministru al Sportului, Georgiu Gingăraş, face şi el dezvăluiri despre pierderea Stadionului Ştrand
Jurnalul de Argeș v-a arătat cum fantomatica Asociație Sportivă Edilul, pe căi obscure și încă nelămurite de Justiție, a intrat în posesia Stadionului Ștrand, a terenului pe care s-a lansat Dobrin și a pistei de atletism de acolo.
Este vorba despre prima pistă pe zgură, odată faima piteștenilor, despre care marele campion al României, Nicolae Mărășescu, spunea că este cea mai bună pentru practicarea acestui sport, pentru că amplasarea o ferea de curenții de aer. Ei bine, după cum fotografiile vorbesc de la sine, baza sportivă a devenit în prezent o ruină. O ruină în spatele căreia, însă, se fac mici activități aducătoare de profit, de genul închirierilor terenului pentru diferite competiții sportive sau închirierea spațiilor de sub tribună, în speță a vestiarelor, ca depozite en-gros.
În ediția trecută a ziarului am prezentat o discuție cu directorul CSM Pitești, Gheorghe Dinu, implicat și el, ca și predecesorul său, George Ziguli, în lupta de reîntregire a patrimoniului pierdut, ca urmare a unui contract de închieriere încheiat în 1990, între fostul proprietar al bazei sportive, Administrația Bazelor Sportive Pitești și A.S. Edilul. În numărul de astăzi, vă prezentăm și punctul de vedere al directorului Clubului Sportiv Național Bascov, Georgiu Gingăraș, cel care, în calitatea de ministru al Tineretului și Sportului (2000-2003), a aflat despre povestea „evaporării” Stadionului Ștrand din patrimoniu și a i-a susținut, la vremea respectivă, pe cei de la CSM în încercarea lor de a -și recupera baza sportivă.
„Și la Stadionul Ștrand ca în multe alte cazuri, care apucă primul, ăla pune mâna, și apoi trebuie să te judeci să câștigi dreptul tău”
„Ei susțineau (n.red.- directorii CSM George Ziguli și Gheorghe Dinu) că această bază a fost dată și, din relatările de atunci, am înțeles că ar fi fost vorba despre o închiriere. Noi am pornit atunci o treabă și nu știu ce s-a mai întâmplat cu procesele, nu mai am amănunte, dar știu că pornisem atunci o chestie pentru recuperarea terenului. Domnul Mărășescu, care era la acel moment secretar de stat, zicea că acolo era cea mai bună pistă de atletism pentru că nu erau vânturi, era o zonă liniștită. Guffi s-a ținut el tare și a câștigat. Cum a reușit, nu știu. Știu că s-a judecat cu Primăria. Eu atunci, când eram la Minister, le-am dat la toți bani să intabuleze baza. Asta pentru că, în 2001, am sesizat același lucru și la Poiana Brașov, pentru că au pierdut un colț din terenul de sport care a fost intabulat în mod asemănător cu Ștrandul de la Pitești. Și atunci am dat fonduri la toată lumea să intabuleze toate bazele. Deci și aici, ca în multe alte cazuri, care apucă primul, ăla pune mâna, și apoi trebuie să te judeci să câștigi dreptul tău. Eu știu că la momentul respectiv m-am sesizat, din partea Ministerului. Cei de la Edilul aveau un avocat bun, Panțoiu… Eu consider că Ministerul Sportului trebuia să își apere moșia, nu să fie introdusă Primăria Pitești în cauză, dacă clubul era al ministerului și clubul, vorbesc de CSM, a fost cel care s-a sesizat că stadionul a fost înstrăinat” (N. red. Ministerul Tineretului și Sportului care apare ca reclamant într-un dosar conex de redobândire a Stadionului Tineretului, dosarul cu nr. 5253/62/2013, apare ca perdant în instanță, mult după ce George Gingăraș nu mai este ministru, din cauza insuficientei timbrări, după cum a justificat instanța).
0 Comentarii