Inspectorii Direcției Sanitare Veterinare din Argeș au intervenit decisiv în închiderea definitivă a Adăpostului de câini din Uzunu, județul Giurgiu, cunoscut opiniei publice ca adăpostul groazei sau lagăr. Controlul din 8 iunie a fost pasul decisiv care a adus sfârșitul unua dintre cele mai controversate adăposturi de câini din România, acuzat ani la rândul că ucidea câini în afara oricăror standarde de legalitate. Intervenția inspectorilor argeșeni a fost apreciată de Federația Națională pentru Protecția Animalelor, care a salutat acțiunea printr-un comunicat de presă. Pornind de la acest caz, am vrut să vedem care este situația și în județul Argeș. Chiar săptămâna trecută, în cadrul unei ședințe la Consiliul Județean Argeș, s-a anunțat că în județ există aproximativ 85.000 de câini fără stăpân. În același timp, Adăpostul Smeura, cel mai mare din lume, se confruntă cu o presiune uriașă, găzduind în prezent aproximativ 6.000 de câini.
„Închiderea s-a datorat în urma buletinelor de analize, în urma examinării cadavrelor, cele zece cadavre de câini, care au fost trimise la IDSA și de acolo s-a constatat că animalele au murit în urma hipoxiei, ca urmare a unei intoxicații. Noi am făcut propunerea de închidere, de interzicere a activității, către DSV Giurgiu, care a eliberat înregistrarea sanitar-veterinară și dumnealor au dispus interzicerea activității. Cine a eliberat un document poate să îl și retragă”, ne-a declarat directorul DSVSA Argeș, Sorin Sorescu (foto).
Sorin Sorescu a explicat de ce a fost nevoie tocmai de intervenția și expertiza inspectorilor argeșeni. „Domnul președinte al ANSVSA, dl Alexandru Bociu, a dispus controale încrucișate în toată țara. A vrut să fie o măsură suplimentară de verificare a adăposturilor, să aducă o claritate asupra controalelor și noi am nimerit la Giurgiu. Și Dâmbovița la Argeș. Și au fost verificate toate adăposturile din țară, și cele publice și cele private”.
Primăriile sunt obligate să aibă un serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân sau contracte cu adăposturile publice
Directorul a evitat să nominalizeze localitățile argeșene codașe la numărul mare de animale abandonate, dar a scos în valoare exemplele pozitive. „E greu de precizat. Știu care sunt cele mai bune localități care au cea mai mare rată de sterilizare. Chiar le-am premiat săptămâna trecută: Ștefănești, Cepari, Tigveni, Curtea de Argeș, sunt vreo zece localități care au într-adevăr mai multe programări și mai multe sterilizări, se vede interesul, implicarea”, a declarat, pe un ton optimist, directorul. O bună pârghie pentru stoparea fenomenului o reprezintă și obligația veterinarilor de a înregistra toate animalele identificate și microcipate într-o platformă denumită Registrul de Evidență a Câinilor cu Stăpân (R.E.C.S.), gestionată de Colegiul Medicilor Vetrinari.
În județul Argeș funcționează în prezent nouă adăposturi pentru animale — localizate în Pitești, Mioveni, Curtea de Argeș, Băiculești, Valea Danului, Câmpulung și la Smeura, cel din urmă fiind recunoscut drept cel mai mare din lume — la care se adaugă alte trei centre de colectare. În ciuda eforturilor logistice și a numeroaselor campanii de sterilizare gratuită, cetățenii încă refuză să își sterilizeze animalele de companie, iar puii ajung pe marginea drumurilor. Un caz recent care a revoltat opinia publică s-a petrecut în luna mai, când două femei au fost filmate în timp ce aruncau șase pui de pisică într-un șanț din comuna Morărești.
Referitor la cei 85.000 de câini fără stăpâni din județ, directorul DSVSA Argeș spune că este o cifră estimată, însă realitatea din teren confirmă amploarea fenomenului de abandon. „Dacă nu sterilizăm, ei se înmulțesc exponențial. O femelă fată de două ori pe an. Supraviețuiesc în medie patru pui pe fătare, să zicem opt pui. Ei intră foarte repede în reproducție. Dacă sunt femele, gândiți-vă că anul viitor sunt opt femele care vor făta. Se înmulțesc exponențial, de aceea avem nevoie de această implicare a primarilor să sterilizăm ceea ce este în curțile oamenilor, pentru că se fată în curți, se abandonează, nimeni nu o să țină opt pui într-un an. Și atunci sterilizarea este cea mai bună măsură de reducere a efectivelor”, a explicat șeful instituției.
Aceeași fermitate demonstrată în Giurgiu este așteptată acum și pe plan local. Directorul Sorescu dă asigurări că monitorizarea este însă una riguroasă și că adăposturile din județ sunt verificate chiar și de mai multe ori pe an. De altfel, scandalul de la Uzunu a funcționat ca un semnal de alarmă și i-a determinat pe unii edili din Argeș să devină mai vigilenți și să își revizuiască de urgență colaborările. Mai ales că patru primării argeșene chiar aveau în trecut colaborări cu adăpostul închis de la Uzunu. „Primăriile sunt obligate să aibă un serviciu de gestionare a câinilor fără stăpân sau contracte cu adăposturile publice. Au mai fost primării în procedura de achiziție a serviciilor, dar acum s-au mai schimbat după povestea de la Uzunu, și alte primării și-au modificat contractele. Noi facem verificări regulate. Acum am fost de acord să controlăm cu Poliția Animalelor. Și noi, și dumnealor, să verificăm, să vedem în ce stadiu sunt. Noi asta facem permanent, noi verificăm adăposturile în fiecare an, și de mai multe ori pe an”, a precizat Sorin Sorescu.
Citește și Maşina APIA Argeş în plimbare, în weekend, la poalele Munţilor Bucegi. S-a întocmit dosar penal
0 Comentarii