# Concluzie amară la finalul unui serial întins pe 15 săptămâni # În loc să fie pedepsiți, destituiți sau trecuți în rezervă, urmare a controlului din 2008 dispus de IGPR, șefii IPJ Argeș au promovat și au fost înaintați în grad, ajungând să se afle și azi la comanda poliției argeșene.

Pe parcursul a 15 episoade, ziarul nostru v-a prezentat un serial incendiar și cu mare impact la cititori, având ca subiect mafia permiselor din județul Argeș. Demersul gazetăresc a avut la bază chiar documentul întocmit de echipa de control din 2008, venită de la IGPR, după ce scandalul generat de Fabrica de permise de la Pitești inflamase o țară întreagă. A rezultat negru pe alb că niciun oraș important din Argeș și secție de poliție din Pitești n-a rămas nevirusată de mafia mutațiilor ilegale. 

Practic, în acest raport, care a fost secretizat tocmai pentru ca opinia publică să nu afle proporțiile dezastrului din IPJ Argeș, n-a rămas niciun șef din Inspectorat sau comandant de poliție municipală sau orășenească în dreptul căruia să nu se fi găsit vinovăție. În cifre, circa 150 de polițiști argeșeni, șefi sau simpli agenți, au fost vizați de anchete, de unde rezultă că un procent de 10% din efectivul total al IPJ Argeș a fost cercetat în urma scandalului de la permise, caz nemaiîntâlnit la nivelul Uniunii Europene. Cum a fost posibil ca această pecingine să se extindă și să facă de râs județul Argeș la nivel național?  Prin directa implicare a unor polițiști și prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu pe linie de ordine publică a comandanților direcți sau de la cel mai înalt vârf al IPJ Argeș. Din examinarea documentelor  publicate vreme de 15 săptămâni, a rezultat astfel implicarea polițiștilor argeșeni în 548 de cazuri de mutații ilegale. Cum? Prin aplicarea de mențiuni pe cererile tip adresate Serviciului de Evidența Populației (cereri formulate, în multe cazuri, ulterior întocmirii referatelor de verificare în teren) de către polițiști care nu aveau această atribuțiune printre sarcinile de serviciu. Situația exactă, pe unități și subunități, pe orașe și comune, v-am prezentat-o în cursul anului trecut, cu toate vinovățiile, precum și modul de operare.   Concret,  ofițerii Corpului de Control Intern al IGPR au găsit nereguli în toate subunitățile de pe raza județului și ce au propus ei spre cercetare ar fi trebuit să aibă drept efect, cel puțin într-o țară normală, debarcarea imediată a întregii conduceri a IPJ Argeș de la nivelul anului 2008, dar și a șefilor de poliții orășenești și comunale unde s-au făcut mutații ilegale ce au favorizat și întreținut cancerul de la Serviciul Permise Auto.  Ce s-a întâmplat, în schimb? S-a făcut un simulacru de cercetare, adică s-au „cercetat” ei între ei,  vinovații, iar ancheta s-a finalizat cu o bătaie prietenească pe umăr. Nu doar că niciun șef vinovat n-a fost destituit, ba chiar au supraviețuit scandalului și au fost… avansați, dovadă că toți se găsesc și astăzi la conducerea IPJ Argeș. Vă prezentăm în continuare, punctual, ce grad de vinovăție a găsit controlul venit de la IGPR în dreptul fiecăruia dintre cei patru care conduc astăzi IPJ Argeș, ne referim la comandantul Ionel Ispir, adjuncții Petre Ionițescu și Gabriel Gherghe, precum și șeful de la Serviciul Arme, Substanțe Toxice și Explozivi, Costel Nedelescu.

Comandantul Petre Ionițescu a fost propus pentru declanșarea procedurii disciplinare

Primul găsit vinovat a fost chiar șeful inspectoratului de la acea dată, comisarul-șef Petre Ionițescu, actual adjunct al IPJ Argeș. Cităm din raport: „Având în vedere cele constatate, avem onoarea să propunem: A. Înaintarea prezentului raport conducerii Ministerului Internelor și Reformei Administrative în vederea analizării oportunității declanșării procedurii disciplinare pentru neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici prevăzute de art.12, alin.1 lit.b din O.M.A.I nr.400 din 29. 10. 2004, față de comisarul-șef de poliție Ionițescu Petre, șeful IPJ Argeș, conform competențelor stabilite pe linie de resurse umane față de următoarele aspecte de fapt, reținute în sarcina ofițerului:
– gestionarea necorespunzătoare a activităților desfășurate pe linie de Evidența Populației de către polițiștii de siguranță publică, atât în calitate de adjunct al șefului Inspectoratului, cât și în cea de șef al Inspectoratului, ce a condus la o abordare și aplicare neuniformă a dispozițiilor legale în domeniu la nivelul Inspectoratului;
– nu a acordat atenția cuvenită activității de îndrumare, analiză și control, astfel a permis factorilor care au gestionat și coordonat nemijlocit structura de ordine publică, în perioada de referință, să trateze cu superficialitate activitatea în acest domeniu, dând posibilitatea polițiștilor să se angreneze în activități care le exced competențelor. În acest context, cu girul documentelor întocmite de polițiști „fără competență materială și uneori fictive”, solicitanții și-au stabilit domiciliul pe raza județului Argeș, fapt ce le-a permis ca ulterior să participe la examenul pentru obținerea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice și să obțină facil permisul de conducere.”

Adjunctul Nedelescu, propus pentru declanșarea procedurii prealabile

Declanșarea cercetării prealabile față de comisar-șef de poliție Costel Nedelescu, șeful Serviciului de Ordine Publică (și adjunct al inspectorului-şef, n.red) în vederea stabilirii existenței sau inexistenței abaterii disciplinare de „neglijență manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici”.
– Lipsa de exigență manifestată în exercitarea prerogativelor manageriale de îndrumare, analiză, control și monitorizarea structurilor de ordine publică din mediul urban și rural, fapt ce a condus la implicarea acestora în activități ce le exced competențelor.”

Ionel Ispir a fost propus pentru „atenționare”

De asemenea, conform aceluiași raport al IGPR, s-a propus declanșarea cercetării prealabile împotriva mai multor șefi, după cum urmează: comisarul-șef de poliție Ștefan Radu, adjunctul șefului poliției municipiului Pitești, cms-șef de poliție Ion Grigorescu, șeful Secției 1 de Poliție Pitești, a cms-șef Constantin Răduță, șef al Secției nr 2 Poliție Pitești (actual șef al Poliției Pitești), a cms-șef Mihai Neagoe, șeful Secției nr 3 de Poliție, cms-șef Leonard Bâlă, șef al Secției nr 2 Poliția Pitești, cms-șef Luigi Moraru, șef al Secției 5 Poliția Pitești, cms-șef Eduard Bâlă și cms-șef Vasile Luțu, sefi ai Secției 2 Poliția Pitești (primul e în prezent șeful Serviciului Investigații Criminale din IPJ Argeș, iar al doilea șeful Serviciului Cazier Judiciar), cms-șef Marius Balaban, adjunctul șefului Secției 1 Pitești, cms șef Dorin Mihai, șeful Poliției Ștefănești. Nici actualul comandant al IPJ Argeș, comisar-șef Ionel Ispir (pe atunci șeful Poliției Curtea de Argeș) nu a scăpat de vinovăție, el fiind propus la capitolul „Atenționări”, alături de cms-șef Marian Dorojan, șeful Poliției Municipiului Pitești, cms-șef Constantin Stoica, șeful biroului de Poliție Rurală din cadrul Poliției Municipiului Pitești, cms-șef Ion Iacobescu, șef Poliție oraș Costești, scms Marius Adrian Florescu, șef al Poliției Topoloveni (actualmente șeful Secției nr 4 de Poliție Pitești) și subcomisar de poliție Constantin Din, adjunct al șefului Poliției Topoloveni.

Proaspătul adjunct  Gherghe, cercetat pentru neglijență în serviciu

N-a scăpat de vinovăție nici comisarul-șef Gabriel Gherghe, devenit de curând adjunct al şefului IPJ Argeș. Dar iată ce spune raportul din 2008, în care se propune declanșarea cercetării prealabile față de „subcomisar de poliție Gherghe Gabriel, adjunct al șefului Secției 4 Poliție Pitești, în vederea stabilirii existenței/inexistenței abaterii disciplinare de neglijență în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu și a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici și depășirea atribuțiunilor de serviciu prevăzute de art.12 alin.1 lit.b și d din O.M.A.I nr. 400/29.10.2004, constând în: neexercitarea prerogativelor manageriale de îndrumare, analiză și control a agenților de poliție din cadrul structurilor de ordine publică și a ofițerilor de serviciu, fapt ce a dat posibilitatea angrenării acestora în activități ce le exced competențelor astfel că, în perioada 2007-2008, polițiștii din cadrul secției au întocmit 105 referate (procese verbale) privind solicitări care nu s-au regăsit înregistrate în evidențele subunității, din care 73 începând cu luna septembrie 2007…”
Alina Crângeanu