Alpinistul Alex Găvan: „Produce nişte costuri prin faptul că e ţinut blocat”
Ecologistul și alpinistul argeșean Alex Găvan, unul dintre puținii care au urcat fără oxigen suplimentar pe șapte munți de peste 8000 de metri, a vorbit pentru Jurnalul de Argeș despre mai multe probleme cu impact major asupra zonei montane din Argeș: de la prezența urșilor pe Transfăgărășan și riscul unor noi tragedii, până la reducerea debitelor râurilor și efectele asupra comunităților locale, dar și blocajul proiectului Molivișu.
Situația de la muntele Ghițu este greu de ignorat, întrucât ratele apasă în continuare bugetele unor comune mici. Cele trei primării implicate în proiectul Molivișu, membri inițiali ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Molivișu, au contractat, în urmă cu mulți ani, credite pentru realizarea proiectului, în loc să se aducă bani de la Uniunea Europeană. De-a lungul anilor, în spațiul public, s-a tot vorbit despre întâlniri la Ministerul Mediului, reluarea etapelor birocratice și chiar se estimau noi termene pentru finalizarea proiectului. Un singur lucru a rămas cert: primăriile Arefu, Brăduleț și Cicănești sunt cele care suportă povara financiară a creditelor, din banii contribuabililor, în timp ce proiectul stagnează de peste un deceniu, în hârtii, în promisiuni, la Guvern.
Alex Găvan, Fundația Centura Verde și „Aspretele trăiește”: „Noi am susținut întotdeauna acest proiect”
Alex Găvan, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul proiectului „Aspretele trăiește”, spune că pentru a atrage turiști în zona muntelui Ghițu e nevoie de infrastructură minimă și pensiuni. „Din punctul meu de vedere, zona de nord a județului Argeș este una cu cel mai mare potențial și una dintre cele mai frumoase din România și nu numai, că am fost în atâtea țări, și în expediții și în afara lor, și am văzut. Spun asta nu doar că sunt eu de acolo, ci efectiv iubesc zona asta, dar trebuie făcut ceva”.
Alex Găvan infirmă informația propagată în trecut în media, că din cauza aspretelui nu s-ar putea construi complexul turistic de la Molivișu. „Total fals. Noi am susținut întotdeauna acest proiect. Și public, și față de Ministerul Mediului, inclusiv la Cancelaria Prim-Ministrului am susținut acest proiect”.
Totuși, atrage atenția că proiectul ar avea mai multe șanse de reușită dacă ar fi gândit ca un complex cu activități pe tot parcursul anului, nu doar ca o pârtie. „Media din Vest scriu că se închid pârtii în Alpi la 3.000 de metri, dublu cât are Ghițu, dar la 1.622?! Și atunci, eu cred că el are foarte mare potențial atât timp cât este gândit ca un complex turistic folosit pe tot timpul anului, pe de o parte, ca activități, iar organizarea lui urbanistică să se facă de la bun început cu cap, pentru a evita un dezastru și ecologic, și urbanistic, și din multe puncte de vedere, cum am ajuns să avem la Rânca, în Transalpina. Acolo este un exemplu de așa nu.”
Alex Găvan mai susține că proiectul Molivișu este blocat din cauza trasării greșite a limitelor ariei protejate, Situl Natura 2000, o eroare administrativă care ar trebui corectată la nivel central. Blocajul are, așa cum spuneam, și consecințe financiare importante. „E important de știut nu doar că proiectul e blocat, ci el produce niște costuri prin faptul că e ținut blocat, acele primării au credite”, subliniază Alex Găvan.
Chiar anul acesta, conservaționistul a făcut nenumărate demersuri pentru deblocarea proiectului, inclusiv întâlniri la Ministerul Mediului, împreună cu primarii implicați, cu vicepreședintele Consiliului Județean Marius Nicolaescu și deputata Simona Bucura-Oprescu, precum și o întâlnire la Cancelaria Prim-Ministrului. Deși autoritățile recunosc problema și promit soluții, proiectul rămâne în continuare blocat.
Gheorghe Stoican, primar Arefu: „S-a mărit Aria protejată și au suit-o până în vârful muntelui”
Primarul Gheorghe Stoican de la Arefu ne-a declarat că în 2030 va termina de restituit creditul de 10 milioane de lei către bancă. Între timp, „Suntem blocați la Mediu. Pentru că s-a mărit aria protejată și au suit-o până în vârful muntelui. Ghițu, la 1622 de metri, unde era practic descărcarea. Aspretele trăiește, mai nou, la 1622 de metri, asta e tot”, spune, sarcastic, primarul. În continuare, lipsește și finanțarea necesară continuării proiectului.
„Finanțarea lipsește pentru că n-ai autorizație de construire, dacă nu poți construi ce să faci cu finanțarea. Cine te finanțează dacă nu poți construi?”, a continuat primarul. În continuare, echipamentele au rămas la căminul cultural, conservate.
Ion Ionescu, primar Cicănești: „Noi, primarii, am făcut ce am putut, puteau și alte forțe să pună umărul...”
Și primarul Ion Ionescu de la Cicănești ne-a declarat că mai au 3-4 ani până la restituirea integrală a creditului. „Nu erau 10 milioane, mai puțin, 8 milioane, nu rețin...” Legat de ce anume lipsește pentru finalizarea proiectului: „Ne trebuie o Ordonanță de Guvern să ne deblocăm și, neavând Guvern, ne-a tot frecat pentru avizul de la Mediu. Nu mai intrăm în amănunte. În legătură cu prostia omenească”, a mai spus primarul referindu-se, desigur, la trasările greșite pentru Aria protejată. Edilul confirmă că echipamentele achiziționate „sunt conservate acolo unde au fost dintotdeauna (Arefu)”, dar nu știe în ce stare mai sunt. „Sunt așa de debusolat. Noi am făcut ce am putut, primarii, până la limita puterilor primarilor, dar puteau și alte forțe să pună umărul și să deblocheze situația”, a conchis dezamăgit primarul Ionescu.
Alex Găvan: „Este doar o chestiune de statistică, nimic altceva, până când un urs va omorî iarăși un om”
Continuând discuția despre zona montană din Argeș, activistul de mediu Alex Găvan critică lipsa unor măsuri concrete privind atacurile urșilor de pe Transfăgărășan. „Nu poți să ai zeci de urși, în fiecare zi pe Transfăgărășan, să se știe de acest fenomen de ani de zile și să nu se ia nicio măsură. Lucrul acesta este crimă cu premeditare din partea autorităților responsabile. Dintr-un motiv foarte simplu: sunt zeci de mii de mașini de turiști care, în fiecare an, trec pe acolo. Și atunci, este doar o chestiune de statistică, nimic altceva, până când un urs va mai omorî iarăși un om. Nu este o fatalitate ce spun, este o chestiune de statistică”, a declarat Alex Găvan.
„Când tu oprești prea multă apă de la Baraj, și pânza freatică se duce în jos”
Alex Găvan trage un semnal de alarmă și cu privire la scăderea drastică a debitului apei și cere Hidroelectrica să respecte debitul ecologic prevăzut de lege. „Dacă mergem pe Valea lui Stan, în momentul de față, nu curge pic de apă de la Barajul respectiv. Dacă mergem la Barajul de pe Dobroneagu, afluentul montan al Vâlsanului, nu curge pic de apă”, ne declara Alex Găvan, la sfârșitul lunii august, făcând totodată un apel către mass-media să pună presiune pe instituțiile responsabile pentru respectarea legii.
Mai mult, hidrologii din echipa sa au constatat că au secat numeroase fântâni din zonă, iar localnicii sunt nevoiți să vină cu tractoare, căruțe și bidoane pentru a lua apă direct din râul Vâlsan. Activistul explică faptul că reducerea excesivă a debitului poate afecta și pânza freatică și transformă situația într-o problemă de sănătate publică. „Bunica mea, care are casă la 150 de metri de râu, nu mai are apă în fântâna ei pe care o știam de când eram mic, doar la 150 de metri. Când tu oprești prea multă apă de la Baraj, și pânza freatică se duce în jos. Ce se întâmplă este o chestiune de sănătate publică. Iarăși, dacă Hidroelectrica ar respecta debitul ecologic, poluarea (pe Vâlsan, n. red.) s-ar mai dilua, nu ar mai fi atat de intensă, pentru că pe râu ar fi un volum mai mare (de apă)”.
0 Comentarii