La prima vedere, imaginea castorului ne duce cu gândul la o reclamă celebră sau la un personaj simpatic din povești. Realitatea este însă mult mai fascinantă: castorul, cunoscut odinioară pe la noi sub numele de „breb” sau „hodor”, este unul dintre cele mai ingenioase mamifere din Europa. A dispărut de pe teritoriul României timp de mai bine de un secol, vânat pentru blană și pentru castoreum, o substanță utilizată în industria parfumurilor. Treptat specia începe să revină pe râuri și pârâuri, aducând cu sine echilibrul unui întreg ecosistem.
Un animal uitat, dar prezent în amintirile locurilor
Toponimia satelor noastre spune povești pe care timpul nu le-a putut șterge. Peste o sută de localități și multe denumiri de văi, bălți sau dealuri poartă urmele castorului, de la Brebu, Breb sau Brebeni, amintind de vremurile în care acest animal era o prezență obișnuită în apele țării. Muntele Brebul, Balta Brebilor sau dealurile Brebeni sunt repere geografice care păstrează amintirea acestui animal dispărut odinioară. În unele zone era cunoscut și ca hodor, nume care a dat naștere denumirilor Hodărăști, Hodea sau Hodon, toate păstrând vie legătura cu castorii.
În 1998 a început o nouă etapă: specialiștii Institutului de Cercetări Silvice din Brașov au reintrodus castorul pe râurile Olt, Mureș și Ialomița. Iar din 2021, Fundația Conservation Carpathia a readus această specie și în sudul Munților Făgăraș. Astăzi, râurile Dâmbovița, Argeșel și Râul Târgului poartă din nou semnele activității lor.
Inginerii naturii
Castorul este un erbivor convins, care se hrănește cu scoarță, vlăstari tineri și crengi fragede de salcie și plop. Nu mănâncă pește, nu atacă păsări sau animale domestice. Ceea ce îl face cu adevărat special este priceperea lui de constructor. Cu dinții portocalii, puternici și mereu în creștere, taie copaci și modelează peisajul. Barajele sale nu sunt simple acumulări de lemn și noroi, ci sunt adevărate ecosisteme în miniatură.
Prin aceste structuri, castorii creează zone umede care filtrează apa, reglează debitul râurilor și reduc riscul de inundații. În același timp, devin adăpost pentru păsări, amfibieni, insecte și pești. De fapt, acolo unde trăiește castorul, biodiversitatea înflorește.
Citește și Ambasadoare la Casa zimbrului
Mituri care au traversat timpul
De-a lungul anilor, lipsa castorilor a fost înlocuită de povești, unele mai aproape de adevăr, altele departe de realitate:
- „Castorii atacă oamenii” – Fals. Sunt animale timide, care evită contactul cu oamenii. Activitatea lor se desfășoară mai ales noaptea.
- „Mănâncă găini sau alte animale” – Fals. Sunt erbivori, meniul lor se rezumă la plante și scoarță de copac.
- „Se hrănesc cu pește” – Fals. Chiar dacă trăiesc mai mult în apă, castorii nu mănâncă pește. Ei se hrănesc doar cu plante, ramuri și scoarță de copac.
- „Inundă gospodăriile” – Parțial adevărat. Barajele pot ridica nivelul apei și pot afecta ocazional terenurile din apropiere, dar aceste situații sunt rare și gestionabile.
- „Distrug barajele hidrotehnice” – Fals. Zonele mari de infrastructură nu reprezintă habitate pentru castori, iar micile lor construcții nu pot afecta barajele hidrotehnice.
- „Castorii au inundat Salina Praid” – Fals. Nu există evidențe sau documente care să indice că o familie de castori ar fi blocat intervențiile de la Salina Praid, așa cum nu există evidențe înregistrate oficial ale prezenței speciei în zona respectivă.
- „Castorul este protejat și nu se poate interveni” – Parțial fals. Castorul este o specie protejată, dar dacă specia pune în pericol infrastructura sau orice obiective economice, există legislație în baza căreia se poate interveni – Plan de acțiune pentru conservarea la nivel național a populației de castor eurasiatic (Castor fiber), publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 22 bis din 7 ianuarie 2022).
O poveste care continuă
Astăzi, castorii sunt semnul că râurile noastre devin mai sănătoase. Activitatea lor aduce beneficii pentru oameni și natură și readuce un echilibru pierdut de generații.
La Rucăr, în județul Argeș, vizitatorii pot descoperi mai multe despre această specie la Centrul de vizitare „Casa Castorului”. Aici, poveștile se împletesc cu știința, iar vizitatorii află de ce castorul este considerat un simbol al refacerii ecosistemelor.
Învățătura castorilor
Prezența lor ne arată că natura are puterea să se refacă, atunci când îi oferim timp și spațiu. Castorii sunt arhitecți ai apelor, care modelează peisajele pentru binele tuturor viețuitoarelor.
Într-o lume în care seceta, inundațiile și pierderea biodiversității devin probleme tot mai apăsătoare, aceste animale aparent modeste ne reamintesc o lecție simplă: să trăim în echilibru cu mediul înconjurător.
Dacă veți descoperi urme de castor pe malul unui râu, primiți-le ca pe un semn firesc: acest animal și-a regăsit locul alături de noi, iar prezența lui înseamnă ape mai sănătoase și un echilibru mai bun pentru toți.
Citește și Cooperare tematică între Fundaţia „Conservation Carpathia” şi Parcul Naţional Sumava din Cehia
Citește și Harta turismului muscelean a fost completată la Nucşoara cu traseul „Arhitecţii Naturii”
0 Comentarii