O propunere legislativă care ar schimba modul în care sunt administrați banii proveniți din CASS revine în atenție. Deputata USR Cristina Prună susține că românii ar trebui să poată opta pentru un asigurător privat, care să primească o parte din contribuția obligatorie pentru sănătate. Inițiativa nu este însă una nouă și, în forma actuală, are deja raport de respingere în Camera Deputaților.
Ideea pornește de la o nemulțumire exprimată frecvent de pacienți: contribuția pentru sănătate este obligatorie, însă, atunci când au nevoie de consultații sau investigații și nu vor să aștepte, mulți aleg să plătească suplimentar la clinici private.
Cum ar funcționa sistemul propus
Proiectul PL-x 186/2024 nu prevede ca orice serviciu medical efectuat la privat să fie achitat automat din CASS. Inițiativa propune introducerea unui sistem de asigurări private de sănătate de bază și posibilitatea ca persoana asigurată să aleagă un furnizor privat. O parte din banii colectați în prezent prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea fi direcționată către asigurătorul ales.
În forma inițială a proiectului, suma transferată era limitată la cel mult 50% din contribuția de sănătate aferentă unui salariu minim brut.
Scopul declarat este „demonopolizarea” CNAS și introducerea posibilității de alegere a asigurătorului pentru pachetul de bază.
Cristina Prună argumentează că banii ar trebui să urmeze pacientul, iar competiția dintre furnizori ar putea crea presiune pentru servicii medicale mai bune.
Privatul poate fi deja plătit de CNAS
Actualul sistem nu separă complet serviciile medicale publice de cele private. Furnizorii privați care au contract cu casele de asigurări pot oferi anumite servicii decontate din fondurile publice, în condițiile și limitele stabilite prin contractele cu CNAS.
În schimb, pentru serviciile care nu sunt decontate, pentru cele fără contract sau atunci când fondurile disponibile au fost epuizate, pacientul poate fi nevoit să achite integral costurile.
Propunerea discutată de deputata USR ar merge mai departe: o parte din contribuția obligatorie ar putea fi administrată de asigurători privați, nu exclusiv prin sistemul public.
Proiectul a fost respins de Senat
Inițiativa nu se află la începutul traseului parlamentar. Proiectul a fost depus de 40 de parlamentari și a fost respins de Senat în martie 2024.
Ulterior, documentul a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional. Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în mai 2024, iar Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaților a elaborat un raport de respingere.
La 18 august 2026, proiectul figurează în continuare în fișa parlamentară cu mențiunea „raport depus; urmează să intre pe ordinea de zi”.
Nici ASF nu a considerat forma propusă suficient de bine fundamentată pentru a reprezenta o alternativă viabilă, deși autoritatea a remarcat că o libertate mai mare de alegere pentru pacienți ar putea avea beneficii.
De ce revine acum în discuție
Cristina Prună își susține propunerea prin date privind modul în care românii utilizează serviciile medicale și prin ponderea plăților suportate direct de populație.
Potrivit studiului APSAP citat de deputată, 65,6% dintre respondenți spun că apelează de regulă la servicii medicale private atunci când au o problemă de sănătate. În cazul angajaților din mediul privat, procentul indicat este de 72,3%.
În acest context, inițiatoarea proiectului susține că sistemul de asigurări ar trebui regândit astfel încât contribuabilul să aibă mai mult control asupra modului în care sunt folosiți banii destinați sănătății.
Deocamdată însă, propunerea nu a devenit lege, iar proiectul are în continuare raport de respingere și trebuie să parcurgă procedura parlamentară din Camera Deputaților.
Citește și: Incendiu de proporții în Delta Dunării: 700 de hectare de vegetație au fost cuprinse de flăcări
0 Comentarii