Casa de Cultură a Sindicatelor Piteşti, o instituţie de primă importanţă în cultura Argeşului

de | 14.11.2019 13:03 | Cultură

Casa de Cultură a Sindicatelor din Pitești este o instituție de primă importanță în cultura județului Argeș și implicit în cultura românească. Proiectată de arhitectul Cezar Lăzărescu, fost președinte al Uniunii Arhitecților din România, a fost dată în folosință în luna aprilie a anului 1971. Pentru piteșteni Casa de Cultură a Sindicatelor înseamnă posibilitatea de a vedea spectacole bune realizate de teatre de prestigiu din țară, concerte ale artiștilor cei mai îndrăgiți, posibilitatea de a face cursuri de calificare în diverse meserii, de a se iniția în balet, dansuri moderne și de societate, de a descoperi tainele muzicii populare și ușoare, de a accesa o bibliotecă dotată cu titluri pentru orice gust.

A funcționat aici unul dintre cele mai productive cenacluri literare din Argeș: „Sind’ 89”

Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești reprezintă căminul Cenaclului de creație literară ”Sind junior”, al Coralei ”D.G. Kiriac” și nu în ultimul rând al Ansamblului de dansuri populare ”Plaiuri argeșene”, care, împreună, au purtat cu mândrie numele orașului Pitești și al instituției la diverse festivaluri interne și internaționale. Semnificația celor peste 45 de ani de activitate culturală este relevantă din perspectiva celor peste o jumătate de milion de oameni de vârste și profesii diferite care, anual, au fost spectatori, artiști, invitați și prieteni ai instituției.
Ansamblurile corale de muzică și dansuri tradiționale, de folclor, de balet, dansurile de societate participante la festivalurile naționale și internaționale i-au propulsat pe argeșeni în atenția opiniei publice, aceștia câștigând mai mult de 1.000 de diplome, medalii și cupe. În Bolivia, Israel, Iordania, Rusia, Turcia, Bulgaria, Iugoslavia, Belgia, Luxemburg, Italia, Germania, Franța, Portugalia, Macedonia, Grecia, tricolorul și imnul românesc au ridicat în picioare sute de mii de spectatori. Pictură, sculptură, grafică, metaloplastie, artă populară au oferit pe rând motive de încântare publicului cunoscător, grație expozițiilor grupate în saloane tematice.
Pe simezele galeriilor, alături de nume mari din pictura românească, au figurat semnăturile membrilor Cenaclului de arte plastice „Plaiuri argeșene”. Cartea și biblioteca sunt, incontestabil, valori puse cu generozitate la dispoziție tuturor iubitorilor de literatură. În sala de lectură a bibliotecii Casei de Cultură a Sindicatelor din Pitești au fost prezenți la întâlnirea cu publicul lor numeroși scriitori care și-au prezentat opera sau au recitat din propriile poezii, au lansat noi volume sau au organizat întâlniri cu cititorii. Tot aici a funcționat o lungă perioadă unul dintre cele mai productive cenacluri literare din Argeș: ”Sind’ 89”. Volumele lor individuale sau colective sunt cunoscute în țară, s-au bucurat de lansări anuale la târgurile și saloanele naționale de carte din București, Constanța, Cluj, Iași, Reșița. De câțiva ani, ștafeta a fost preluată de Cenaclul literar ”Sind junior”. A șaptea artă a delectat publicul avizat prin intermediul memorabilelor întâlniri cu nume de prim rang ale filmului românesc. Majoritatea numelor mari ale ecranului românesc au fost prezente în mijlocul cinefililor piteșteni de-a lungul timpului, prezentând propriile creații, discutând cu ei într-un cadru amical.

Zeci de ani, în sala de spectacole s-au jucat piese de teatru cu casa închisă

Zeci de ani, în sala de spectacole s-au jucat piese de teatru cu casa închisă. Casei de Cultură a Sindicatelor din Pitești i-au trecut pragul mari personalități, cu prilejul colocviilor și al simpozioanelor de literatură și artă, știință, cercetare și inventică, medicină, istorie. În atenția instituției s-au aflat deopotrivă educația și instruirea celor care au dorit să participe la cercurile tehnico-aplicative, pentru a-și desăvârși pregătirea profesională. De la an la an, a crescut popularitatea cursurilor de operator calculatoare, contabilitate, ajutor programator, electricieni, cosmetică, coafură, croitorie, surori medicale, limbi străine, balet, pian, chitară și șah. Printre directorii care au condus cu dăruire Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești îi menționăm pe profesorul Ion Vlădescu în perioada 1971-1973, pe scriitorul Ion Puiu Stoicescu în perioada 1973-1976, pe profesorul și ziaristul Dorel Ștefănescu în perioada 1976-1980, pe profesorul George Apostol în perioada 1980-2005 sau pe juristul Dan Chivu în perioada 2006-2014.

Corala bărbătească „D.G. Kiriac”

Corala ”D.G. Kiriac” a fost fondată în anul 1955, cu intenția de a recupera prin cântece valoarea prieteniei și bucuria de celebrare a vieții, naturii, spiritualității, dragostei și umanității. A fost condusă, din momentul înființării, timp de 44 de ani de Emanoil Popescu, renumit profesor și dirijor. În anul 1999, prin retragerea maestrului Emanoil Popescu, conducerea coralei a fost preluată de dirijorul George Paraschivescu, care a continuat cu succes tradiția începută de înaintașul său.
În decursul anilor, Corală ”D.G. Kiriac” a concertat în cele mai importante orașe din țară și a participat la mai multe festivaluri corale internaționale în Franța, Italia, Rusia, Ungaria, Germania, Cehia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Iugoslavia și Grecia, unde a obținut importante premii și s-a bucurat de o bună apreciere din partea membrilor juriilor și a marilor muzicieni prezenți la aceste festivaluri.
Membrii coralei au profesii diferite: medici, preoți, ingineri, profesori, juriști, muncitori, la care s-a adăugat un număr mare de elevi și studenți. Din anul 1990 Corală ”D.G. Kiriac” își desfășoară activitatea la Casa de Cultură a Sindicatelor Pitești.

Ansamblul de dansuri populare ”Plaiuri argeșene”

Ansamblul folcloric ”Plaiuri argeșene” a luat ființă în anul 1971, fiind una din formațiile de debut ale Casei de Cultură a Sindicatelor din Pitești. Reunește tineri de diferite vârste, aceștia fiind purtătorii minunatului folclor românesc, pe care l-au preluat de la părinții și străbunicii lor. Repertoriul lor cuprinde cântece și dansuri populare din multe dintre zonele folclorice ale țării: Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat, Oaș și Năsăud, marcând astfel diferențele dintre dansurile specifice acestor zone. Ansamblul și-a creat un nume și o popularitate binemeritate prin participarea la festivaluri unde s-a bucurat de mare succes, prin care tinerii artiști amatori au dus peste tot în țară și peste granițe mesajul dansului popular, transformându-se într-un veritabil emisar al tradițiilor românești peste hotare.

Cenaclul literar și de jurnalism ”Sind junior”

Cenaclul și-a desfășurat activitatea mulți ani sub directa îndrumare a profesorului Marin Ioniță, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Uniunii Ziariștilor din România. Este alcătuit din 40 de tineri care au ca pasiune comună poezia. Activitatea cenaclului cuprinde curs de ziaristică, lecturi din lucrările originale ale participanților, comentarea și promovarea lor în presa locală și publicarea în antologia anuală ”Ucenicii vrăjitori”, lecturi cu public, întâlniri cu scriitori, actori și artiști plastici consacrați, participarea la spectacole de treatru urmate de discuții cu actori și regizori, schimburi de experiență cu cenacluri literare.

Clubul de Drumeție Montană ”România Pitorească”

”România Pitorească” a fost înființat în anul 1974 în Pitești, fiind primul club de turism montan înființat în România după cel de-Al Doilea Război Mondial, și a avut că principal scop atragerea tinerilor către munte în spiritul respectului și al ocrotirii frumuseților sale. După doi ani de existență, clubul a devenit cunoscut și ca urmare a reclădirii din temelie și introducerii în circuitul turistic montan a două cabane ajunse în paragină: Cuca și Garofița Pietrei Craiului. „România Pitorească” este, dincolo de O.N.G. și format electronic, un club al pasionaților de natură, al celor care cred că valorile nu au timp, nu au istorie și nici granițe, al celor care încearcă să înapoieze muntelui măcar o firimitură din cât au primit, al oamenilor pentru care muntele nu reprezintă ușa prin care uită manierele acasă ori prilejul de a se bucura fără limite de frumusețea lui, făcându-l să arate ca un munte de gunoaie.

 

 

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

0 Comentarii