Care este adevărul despre Brațul Bâstroe. „Este important ca noi să avem datele patimetrice, adică să facem niște măsurători ale adâncimii apelor”

Timp de 14 ani, ucrainenii s-au tot eschivat de la semnarea unui acord cu România pentru Brațul Bâstroe (mulți îi spun canal). Anul trecut, brusc, acordul s-a materializat, convenit de ambele părți, urmând să se și semneze. Ce prevede acest acord? Nimeni nu știe, deoarece Guvernul îl ține la secret, scriu cei de la activenews.ro. Tot ce s-a aflat din Memorandumul însușit în ultima ședință a Executivului, de miercuri, 1 martie, este că documentul ar facilita realizarea unor proiecte majore necesare pentru asigurarea în perioada următoare a resurselor energetice…

Citește și: Investigație Recorder: Spitalul Județean Pitești, locul I în topul şpăgilor

Acord secretizat?

Memorandumul la care se face referire se referă la aprobarea semnării Acordului între Guvernul României și Cabinetul de Miniștri al Ucrainei pentru punerea în aplicare a prevederilor Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier. Subiectul este Bâstroe.

Ei bine, „în mod ciudat, Memorandumul a dispărut, la scurtă vreme de la publicare, de pe lista proiectelor de acte normative dezbătute în ședința de Guvern din 1 martie 2023. Faptul că Memorandumul a fost reintrodus pe masa Guvernului relevă clar că Acordul încă nu a fost încheiat, deși acesta ar fi trebuit să fie semnat încă de anul trecut de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, dat fiind că Ministerul de Externe și-a declinat competența, împuternicind conducerea Ministerului Mediului cu dreptul de semnătură. În consecință, acordul secretizat de Guvern nu a intrat în vigoare pentru că nici românii și nici ucrainenii nu și-au pus parafa – scrie activenews.ro.

„Cineva a apăsat pe butoane”

Pe de altă parte, dar în același context, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, anunța că pe 1 martie o echipă a Comisiei Europene care verifică porturile din Ucraina va face și câteva controale pe brațul Bâstroe, iar raportul trebuia să apară în cel mult zece zile. Numai că – ce credeți? – verificarea nu a avut loc.

În legătură cu această situație, jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a comentat astfel: „Comisarul pentru Transporturi de la nivelul UE a capitulat. Și, de fapt, a recurs la o șmecherie și ne-a înșelat cu număr destul de mare de zile. A promis că trimite specialiști de la Comisia Europeană care să verifice situația de pe Dunăre, să măsoare cât de mult au săpat ucrainenii, dacă au încălcat convențiile internaționale(…) Cineva a apăsat pe butoane, deci capătă consistență teoria mai nouă pentru care deja au fost confirmate dovezi pentru bazele militare din zona protejată a Deltei Dunării și, pe deoparte, capătă consistență și ideea că Ucraina este protejată pentru a face un comerț cu cereale paralel și poate că nu numai cu cereale”.

Și totuși, România va putea începe măsurătorile pe Brațul Chilia și pe Brațul Bâstroe la 15 martie, după cum s-a decis la întâlnirea dintre experți români și ucraineni, care a avut loc vineri, 3 martie, în format online (videoconferință).

„De aici putem trage concluzia referitoare la tipul de dragaj, de cum s-a intervenit”

Ministerul Transporturilor a avut o prezență foarte consistentă la această întâlnire. (Ca o paranteză, acest minister administrează toate căile navigabile și infrastructura portuară. Este vorba, deci, despre Canalul Sulina și porturile de la Dunărea maritimă). Au mai fost de față la întâlnire și alte ministere, al Mediului – cu Biosfera, Hidrologia etc – de Interne, cu Poliția de Frontieră etc.

Chiar dacă acest Braț Bâstroe este sută la sută pe teritoriul ucrainean, navigația pe el se supune tratatelor internaționale și convențiilor bilaterale. Pentru o analiză aplicată, riguroasă din perspectiva Ministerului Transporturilor, „este important ca noi să avem datele patimetrice, adică să facem niște măsurători ale adâncimii apelor – după cum am aflat dintr-o sursă autorizată care a participat la întâlnirea de vineri.

„De aici putem trage concluzia referitoare la tipul de dragaj, de cum s-a intervenit etc. Deci, asta am cerut. Am desemnat niște specialiști, ca să stabilească detaliile tehnice. Am convenit, de asemenea, că la 15 martie am putea începe măsurătorile. Suntem deschiși, poate veni și partea ucraineană, să participe. Avem și echipamentele pregătite (la Administrația Fluvială a Dunării de Jos), și personalul instruit să înceapă aceste măsurători” – ne-a declarat oficialul.

Cheile noastre navigabile sunt incluse în rețeaua transeuropeană de transport, unde se prevede foarte clar că singura cale de acces din mare pe Dunărea maritimă și spre Dunărea fluvială până în Europa este Canalul Sulina. De aceea se numește canal. Celelalte sunt brațe.

Pe Canalul Sulina, statul român trebuie să asigure o adâncime de minimum 24 de picioare pentru navigație.

Mai notăm și că săptămâna viitoare vor veni în țară reprezentanți ai Comisiei Europene (de la Comisia de Transport și Mobilitate) și vor aborda inclusive chestiunea legată de Chilia și Bâstroe.